DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buhare

buhare (bu-ha-ré) sm buharadz (bu-ha-rádzĭ) – guva prit cari easi fumlu din casã; parti dit sulina di pri citii prit cari easi fumlu din casã; buhar, ugeachi, cosh, fungar, bãge
{ro: coşul (de la casă), horn}
{fr: cheminée}
{en: chimney}
ex: esh prit buhare

§ buhar (bu-hárŭ) sm buhari (bu-hárĭ) – (unã cu buhare)

§ bãge (bã-gé) sm bãgeadz (bã-gĭádzĭ) – (unã cu buhare)
ex: bãgelu s-apreasi; cucuveaua sh-adrã shi cuibu tu bãge

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuibar

cuibar (cuĭ-bárŭ) sn cuibari/cuibare (cuĭ-bá-ri) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aibã un loc iu s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji, etc.; loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibair, curbai, cuibu, fuljauã; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: cuibar = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã (lj-asparsi) cuibarlu = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni viryinã; u-arushinã feata, u-ambãirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte}
{en: nest, lair}
ex: pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lji s-asparsi cuibarlu; alagã dupã cuibari; cãt vidzu om la cuibar-lji; cuibar di purunghi; alãgarã dupã cuibari di gãi; lo oauãli, patru, alãsã un tu cuibar shi dusi mpãzari cu eali; va s-lj-aflã cuibarlu (fig: loclu) iu s-ari ascumtã; lj-aflã cuibarlu a featãljei
(expr: u-arushinã feata, u-ambãirã, u ciumuli); li giucã mearili cu nãsã sh-lj-aflã cuibarlu sh-apoea u-alãsã cu-arushinea pi mãrata featã

§ cuibair (cuĭ-bá-irŭ) sn cuibairi/cuibaire (cuĭ-bá-i-ri) – (unã cu cuibar)
ex: pulj, tu cuibairi s-dishteaptã

§ cuibu (cúĭ-bu) sn cuiburi (cúĭ-burĭ) – (unã cu cuibar)
ex: tatã, ea un cuibu, s-lu ljau, ma nu?; cuibu di furi; tu cuibu-nj ti-adunã; s-bãgã sã-l pãlãcãrseascã, s-dishcljidã dafnul, s-intrã tu cuibu-lj, s-intrã n culcushlu-lj

§ curbai (cur-báĭŭ) sn curbairi/curbaire (cur-bá-i-ri) shi curbai/curbae (cur-báĭ) – (unã cu cuibar)
ex: sh-fac curbai; s-toarnã la puljlji dit curbai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fuljauã

fuljauã (fu-ljĭá-ŭã) sf fuljei (fu-ljĭéĭ) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aflã un loc s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji;
2: loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibar, cuibair, curbai, cuibu; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: fuljauã = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã fuljaua = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni feata viryirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte, repaire, terrier}
{en: nest, lair, shelter}
ex: sta ca cuclu fãr fuljauã (fãrã cuibar); aoa suntu fuljei di furi (fig: locuri iu s-ascundu furi)

§ folj (fóljĭŭ) sn folji/folje (fó-lji) – oulu tsi s-alasã tu fuljauã (ca gãljinjli s-poatã si sh-aflã loclu iu s-oauã)
{ro: cuibar}
{fr: l’oeuf qu’on laisse dans le nichoir}
{en: egg left in the breeding-coop}
ex: gãljina nu cluceshti fãrã folj; nu-alãsai folj tu cubair (fuljauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vultur

vultur (vúl-turŭ shi vul-túrŭ) sm vulturi (vúl-turĭ shi vul-túrĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ornji, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar; (fig: vultur = un tsi easti ca un vultur, tsi easti gioni, i lemargu, i sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, aigle}
{en: eagle, vulture}
ex: s-aleapidã vulturlu tu nior shi-sh pashti ocljilj divarliga; pri leshuri nu vedz vulturi, iu sh-fac cuibu mash vulturlji; s-fãtsea un vultur shi lu-agudea cu dintana; na-lj shi vulturlji iu s-aurnjescu pri gioni s-lu mãcã; doi vulturi timsirã ãrãchili, s-aripidinarã tu cãmpu; eara un cuibar di vulturi cu pulj; nã nãpãrticã, tsi mãca puljlji a unui vultur; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori

§ vãltur2 (vãl-túrŭ) sm vãlturi (vãl-túrĭ) – (un cu vultur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yiu

yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)

§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)

§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn