DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuibar

cuibar (cuĭ-bárŭ) sn cuibari/cuibare (cuĭ-bá-ri) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aibã un loc iu s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji, etc.; loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibair, curbai, cuibu, fuljauã; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: cuibar = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã (lj-asparsi) cuibarlu = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni viryinã; u-arushinã feata, u-ambãirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte}
{en: nest, lair}
ex: pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lji s-asparsi cuibarlu; alagã dupã cuibari; cãt vidzu om la cuibar-lji; cuibar di purunghi; alãgarã dupã cuibari di gãi; lo oauãli, patru, alãsã un tu cuibar shi dusi mpãzari cu eali; va s-lj-aflã cuibarlu (fig: loclu) iu s-ari ascumtã; lj-aflã cuibarlu a featãljei
(expr: u-arushinã feata, u-ambãirã, u ciumuli); li giucã mearili cu nãsã sh-lj-aflã cuibarlu sh-apoea u-alãsã cu-arushinea pi mãrata featã

§ cuibair (cuĭ-bá-irŭ) sn cuibairi/cuibaire (cuĭ-bá-i-ri) – (unã cu cuibar)
ex: pulj, tu cuibairi s-dishteaptã

§ cuibu (cúĭ-bu) sn cuiburi (cúĭ-burĭ) – (unã cu cuibar)
ex: tatã, ea un cuibu, s-lu ljau, ma nu?; cuibu di furi; tu cuibu-nj ti-adunã; s-bãgã sã-l pãlãcãrseascã, s-dishcljidã dafnul, s-intrã tu cuibu-lj, s-intrã n culcushlu-lj

§ curbai (cur-báĭŭ) sn curbairi/curbaire (cur-bá-i-ri) shi curbai/curbae (cur-báĭ) – (unã cu cuibar)
ex: sh-fac curbai; s-toarnã la puljlji dit curbai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

diznjerdu1

diznjerdu1 (diz-njĭér-du) sn diznjerduri (diz-njĭér-durĭ) – pushpu-tirea cu mãna shi zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti i easti hãrsit cariva; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi; cãnãchipsiri, diznjirdari, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: dezmierdare}
{fr: caresse, cajolerie}
{en: caress}
ex: eu earam diznjerdul (diznjirdãciunea, cãnichea) a tutulor; numã trã diznjerdu (diznjirdari, hãidipsiri)

§ diznjerdu2 (diz-njĭér-du) (mi) vb I diznjirdai (diz-njir-dáĭ), diznjirdam (diz-njir-dámŭ), diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) – u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); cãnãchipsescu, gãlinisescu, gugilescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: dezmierda}
{fr: cajoler, caresser, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper}
ex: multu tsã diznjerdi (hãidipseshti) ficiorlu; mi diznjirda aushlu cã mi vrea multu; diznjardã natlu ca s-nu plãngã; ãlj diznjirdã (hãidipsi, zdrudi) percea; puljlji diznjardã mushiteatsa

§ diznjirdat (diz-njir-dátŭ) adg diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdats (diz-njir-dátsĭ), diznjirdati/diznjirdate (diz-njir-dá-ti) – tsi easti hãidipsit cu mãna i zboarãli dzãsi; cã-nãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: dezmierdat}
{fr: cajolé, caressé, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered}
ex: ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu-ts easti multu diznjirdat; cu diznjirdat imnatic

§ diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) sf diznjirdãri (diz-njir-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-diznjardã tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, gãlinisiri, gugiliri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a dezmier-da; dezmierdare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fuljauã

fuljauã (fu-ljĭá-ŭã) sf fuljei (fu-ljĭéĭ) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aflã un loc s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji;
2: loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibar, cuibair, curbai, cuibu; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: fuljauã = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã fuljaua = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni feata viryirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte, repaire, terrier}
{en: nest, lair, shelter}
ex: sta ca cuclu fãr fuljauã (fãrã cuibar); aoa suntu fuljei di furi (fig: locuri iu s-ascundu furi)

§ folj (fóljĭŭ) sn folji/folje (fó-lji) – oulu tsi s-alasã tu fuljauã (ca gãljinjli s-poatã si sh-aflã loclu iu s-oauã)
{ro: cuibar}
{fr: l’oeuf qu’on laisse dans le nichoir}
{en: egg left in the breeding-coop}
ex: gãljina nu cluceshti fãrã folj; nu-alãsai folj tu cubair (fuljauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã