DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)

§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)

§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)

§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
{ro: acţiunea de a adăuga, de a creşte, de a multiplica; adăugare, creştere, multiplicare}
{fr: action de joindre, d’ajouter, d’accroître, d’augmenter)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afrat2

afrat2 (a-frátŭ) adg afratã (a-frá-tã), afrats (a-frátsĭ), afrati/afrate (a-frá-ti) – tsi easti lishor, proaspit shi moali; crehtu, trifir, tri-firushcu, moali
{ro: proaspăt, fraged, moale, pufos}
{fr: tendre, frais, mou}
{en: tender, fresh, soft}
ex: pãni afratã (moali); flori afrati (trifiri); chiftedz afrats (molj)

§ afreatsã (a-freá-tsã) sf afrets (a-frétsĭ) – aloat coptu tu cireap i multi ori pi jar; turtã, culac
{ro: turtă}
{fr: galette cuite au four ordinairement dans des cendres chaudes}
{en: dough baked in the oven or directly on the hot coal}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahci

ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi

§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ai2!

ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!

§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina

§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alimunu

alimunu (a-lí-mu-nu) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mãrãcui!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: alimunu (cavai) di eali!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amurgu1

amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj

§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu

§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã

§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish

§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã

§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã

§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)

§ murghizmã (mur-ghíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
ex: murghizma si ngrusha

§ amurgu2 (a-múr-gu) adg amurgã (a-múr-gã), amurdzi (a-múr-dzi), amurdzi/amurdze (a-múr-dzi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; murgu, griv, psar, siv, sumolcu, bagav, gãbur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn