DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cugea

cugea (cu-gĭá) invar – adãvgat dinintea-a unui zbor, ãlj da unã noimã di mari, di multu mari, di ghigantu; (multu) mari tu boi icã ilichii; gugea, cugeamiti, gugeamiti
{ro: cogeamite}
{fr: mot préposé signifiant quelque chose de grand, de haut, d’énorme}
{en: word meant to imply that something is big, tall, gigantic}
ex: s-n-arãdã, cugea oaminj (noi oaminj mãri); cugea ficiori (ficiori mãri) s-v-agiucats ninga ca njitslji?

§ gugea (gu-gĭá) invar – (unã cu cugea)
ex: hits gugea (mãri) ficiori sh-minti nu-avets; au unã gugea (multu mari) casã

§ cugeamiti/cugeamite (cu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: criscu shi s-featsi cugeamiti ficior (ficior mari); eshti cugeamiti featã (featã mari)

§ gugeamiti/gugeamite (gu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: s-featsi gugeamiti (mari) featã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lafi/lafe

lafi/lafe (lá-fi) sf lãhi (lắhĭ) – muabeti namisa di oaspits; muabeti tu cari si zburashti ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; zburãri multã sh-fãrã astãmãtsiri; muabeti, cuvendã, zbor, lãcãrdii, umilii, bãndurari, bãbãliri, poliloyii;
(expr:
1: moari-u lafea = tats, astãmãtsea cu muabetea, cu zborlu;
2: talji multi lãhi = zburashti multu, nu-lj tatsi gura;
3: mutrescu s-agiungu lafea = caftu s-intru, s-ljau parti sh-mini tu muabeti)
{ro: taifas, conversaţie}
{fr: conversation, entretien, bavardage}
{en: conversation, talk, chattering}
ex: lafi shi muabeti; nora mutrea s-agiungã lãhili sh-cuvendzãli; mi cljimã s-nji spunã nã lafi (un zbor); dupã tsi li cruirã lãhili ghini; pãnã tora featsim lafi (muabeti) doilji; nu easti lafea (zborlu) ti-aesti

§ lãfusescu (lã-fu-sés-cu) vb IV lãfusii (lã-fu-síĭ), lãfuseam (lã-fu-seámŭ), lãfusitã (lã-fu-sí-tã), lãfusi-ri/lãfusire (lã-fu-sí-ri) – fac muabeti cu cariva; zburãscu cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); zburãscu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, dãrdãrescu
{ro: conversa}
{fr: converser}
{en: converse, talk with}
ex: yinu astã searã la noi s-lãfusim (s-fãtsem nã muabeti); lãfusirã (shidzurã shi zburãrã) pãnã tu sãhati tricutã

§ lãfusit (lã-fu-sítŭ) adg lãfusitã (lã-fu-sí-tã), lãfusits (lã-fu-sítsĭ), lãfusiti/lãfusite (lã-fu-sí-ti) – tsi ari faptã muabeti cu cariva; zburãt, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit, dãrdãrit
{ro: conversat}
{fr: conversé}
{en: conversed, talked with}
ex: eara lãfusits (eara zburãts, avea zburãtã) tra si s-adunã adzã la cugeabashlu

§ lãfusiri/lãfusire (lã-fu-sí-ri) sf lãfusiri (lã-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãfuseashti; lafi, muabeti, cuvendã, zbor, lãcãrdii, umilii, bãndurari, bãbãliri
{ro: acţiunea de a conversa; conversaţie}
{fr: action de converser, conversation}
{en: action of conversing, of talking with}

§ lafãzan (la-fã-zánŭ) adg lafãzanã (la-fã-zá-nã), lafãzanj (la-fã-zánjĭ), lafãzani/lafãzane (la-fã-zá-ni) – tsi lu-ariseashti s-facã muabeti, sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi zburashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn