DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuf

cuf (cúfŭ) adg cufã (cú-fã), cuhi (cúhĭ), cufi/cufe (cú-fi) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; surdu;
(expr:
1: u-aruc cufã = trag unã bishinã tsi nu s-avdi, tsi nu fatsi nitsiun vrondu;
2: (easti) cuf; easti cuf di-atsea ureaclji; u fatsi cufã ureaclja = cari nu va s-avdã; s-fatsi cã nu-avdi, cari nu-aducheashti (nu va s-aducheascã, nu va s-facã) atseali tsi-lj si spun; etc.)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: cãndu loclu easti cuf (surdu); cuf ãnj dzãc; el li-arucã cufi
(expr: el arucã bishinj tsi nu s-avdu)

§ cufusescu (cu-fu-sés-cu) vb IV cufusii (cu-fu-síĭ), cufuseam (cu-fu-seámŭ), cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); cufescu, asurdzãscu, surdzãscu, shurduescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: canda cufuseshti (asurdzãshti di vrondul tsi s-fatsi) tu loclu aestu; nã cufusit di ureclji (nã asurdzãt)

§ cufusit (cu-fu-sítŭ) adg cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusits (cu-fu-sítsĭ), cufusiti/cufusite (cu-fu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; cufit, asurdzãt, surdzãt, shurduit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}

§ cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) sf cufusiri (cu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; cufiri, asurdzãri, surdzãri, shurduiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}

§ cufescu (cu-fés-cu) vb IV cufii (cu-fíĭ), cufeam (cu-feámŭ), cufitã (cu-fí-tã), cufiri/cufire (cu-fí-ri) – (unã cu cufusescu)

§ cufit (cu-fítŭ) adg cufitã (cu-fí-tã), cufits (cu-fítsĭ), cufiti/cufite (cu-fí-ti) – (unã cu cufusit)

§ cufiri/cufire (cu-fí-ri) sf cufiri (cu-fírĭ) – (unã cu cufusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

discufusescu

discufusescu (dis-cu-fu-sés-cu) (mi) vb IV discufusii (dis-cu-fu-síĭ), discufuseam (dis-cu-fu-seámŭ), discufusitã (dis-cu-fu-sí-tã), discufusiri/discufusire (dis-cu-fu-sí-ri) – nj-scot (nj-ljau) cãciula din cap; nj-discoapir caplu
{ro: descoperi capul}
{fr: (se) découvrir la tête}
{en: bare one’s head; take of one’s hat}

§ discufusit (dis-cu-fu-sítŭ) adg discufusitã (dis-cu-fu-sí-tã), discufusits (dis-cu-fu-sítsĭ), discufusiti/discufusite (dis-cu-fu-sí-ti) – tsi sh-ari loatã cãciula din cap; tsi easti fãrã cãciulã n cap; tsi ari caplu gol; discufut
{ro: cu capul descoperit}
{fr: avec la tête découverte}
{en: with bare head; who has taken of his hat}

§ discufusiri/discufu-sire (dis-cu-fu-sí-ri) sf discufusiri (dis-cu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discufuseashti
{ro: acţiunea de a-şi descoperi capul}
{fr: action de découvrir sa tête}
{en: action of baring one’s head}

§ discufut (dis-cu-fútŭ) adg discufutã (dis-cu-fu-tã), discufuts (dis-cu-futsĭ), discufuti/discufute (dis-cu-fu-ti) – tsi nu-ari cãciulã n cap; tsi ari caplu gol; discufusit;
(expr: lucredz discufut = lucredz, cilistisescu multu greu; mi fac muceali di lucru)
{ro: cu capul gol (descoperit)}
{fr: avec la tête nue; nu-tête}
{en: with bare head}
ex: cu caplu discufut (gol, fãrã cãciulã); lucreadzã discufut (cu caplu gol; icã expr: lucreadzã, cilistiseashti greu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrãescu

gãrãescu (gã-rã-ĭés-cu) vb IV gãrãii (gã-rã-íĭ), gãrãeam (gã-rã-ĭámŭ), gãrãitã (gã-rã-í-tã), gãrãiri/gãrãire (gã-rã-í-ri) – (puljlji) tsiurã (tsiripeadzã, chiureadzã, jiureadzã, nciureadzã) dipriunã cu un vrondu tsi ti asurdzashti; (gãshtili) gãgãreadzã multu di-l cufusescu atsel tsi li avdi; (oaminjlji) zburãscu (lãfusescu, bãndureadzã, bãbãlescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu, etc.) fãrã astãmãtsiri; etc.; gãrãscu
{ro: gârâi; ciripi asurzitor}
{fr: gazouiller d’une manière assourdissante}
{en: twitter in a deafening manner}
ex: patili gãrãescu (gãgãreadzã) tutã dzua; nj-gãrãi (nj-zburã di mi asurdzã) tutã dzua la ureaclji

§ gãrãit (gã-rã-ítŭ) adg gãrãitã (gã-rã-í-tã), gãrãits (gã-rã-ítsĭ), gãrãiti/gãrãite (gã-rã-í-ti) – tsi ari tsiuratã cu un vrondu tsi ti cufuseashti; gãrãt
{ro: gârâit; care a ciripit asurzitor}
{fr: qui a gazouillé d’une manière assourdissante}
{en: twittered in a deafening manner}

§ gãrãiri/gãrãire (gã-rã-í-ri) sf gãrãiri (gã-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãrãeashti; gãrãri
{ro: acţiunea de a gârâi; de a ciripi asurzitor; gârâire}
{fr: action de gazouiller d’une manière assourdissante}
{en: action of twittering in a deafening manner}
ex: s-avdi di diparti gãrãirea-a (gãgãridzarea-a) patilor cãndu s-toarnã di la pãshuni

§ gãrãscu (gã-rắs-cu) vb IV gãrãi (gã-rắĭ), gãram (gã-rámŭ), gãrãtã (gã-rắ-tã), gãrãri/gãrãre (gã-rắ-ri) – (unã cu gãrãescu)

§ gãrãt (gã-rắ-tŭ) adg gãrãtã (gã-rắ-tã), gãrãts (gã-rắtsĭ), gãrãti/gãrãte (gã-rắ-ti) – (unã cu gãrãit)

§ gãrãri/gãrãre (gã-rắ-ri) sf gãrãri (gã-rắrĭ) – (unã cu gãrãiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

surdu

surdu (súr-du) adg surdã (súr-dã) surdzã (súr-dzã) surdi/surde (súr-di) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; nsurdu, cuf;
(expr:
1: easti surdu di-atsea ureaclji; u fatsi surdã ureaclja; easti surdu = s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã; nu-aducheashti (nu va s-aducheascã) tsi-lj si spuni; nu va s-facã atseali tsi-lj si spun; etc.;
2: la poarta-a surdului aurlã di nu ai lucru = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu ti ngrets multu a unui s-tsã facã un lucru, sh-el nu va dip s-ts-ul facã)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); om surdu
(expr: cari nu poati, i nu va s-avdã tsi-lj si dzãtsi); easti surdu di-unã ureaclji, nu-avdi ghini; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aide, surde, noi nu avdzãm, sh-tini avdzã; feata-i tu mari chindin, dzãsi surdul; surda nãsã, zbor nu grea; u fatsi ureaclja surdã
(expr: s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã) cãndu-lj grescu tri tsi ari sã-nj da; trã surdu, macã-asunj, chirdutã va s-ducã

§ nsurdu (nsúr-du) adg nsurdã (nsúr-dã) nsurdzã (nsúr-dzã) nsurdi/nsurde (nsúr-di) – (unã cu surdu)
ex: easti nsurdu, nu-avdi ghini; fatsi ureaclja nsurdã
(expr: s-fatsi cã nu avdi)

§ surda (súr-da) adv – mash tu zborlu: di-a surda, un gioc di cilimeanj iu njitslji s-fac cã nu-avdu; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi cã nu avdi
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}
ex: paplu di-a surda, s-fãtsea cã nu-avdi

§ asurdzãscu (a-sur-dzắs-cu) vb IV asurdzãi (a-sur-dzắĭ), asur-dzam (a-sur-dzámŭ), asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); surdzãscu, shurduescu, cufusescu, cufescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: cãt nu-asurdzã (cãt nu-sh chiru avdzãrea) di aurlarea-a lor; mi-asurdzãsh tutã dzua cu pisca-a ta; amirãlu cãt nu asurdzã di aurlarea-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn