|
|
cãciulã
cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)
§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)
§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã
chiulafi/chiulafe
chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}
§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari
§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap
§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea
cofã
cofã (có-fã) sf cofi/cofe (có-fi) – vas njic di lemnu (ca unã shishi di cheali i metal, stronghilã shi plãciutatã) tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); covã, ploscã, ploascã, chelchi, cini; (fig:
1: cofã = cap di om (pravdã); cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cocã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã, etc.; expr:
2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu;
3: u bag tu cofã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã, cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari, shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angucitoari: cofa); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: cofa); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: cofa); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); lã umplu cofa (plosca) cu yin; s-lja nã cofã cu yin si-lj da; unã gãljinã friptã sh-unã cofã cu yin; scosh dit puts, tsintsi cofi cu apã; lo cofa, umplu nã scafã sh-lj-u deadi s-u bea; nu li bagã tu cofã
(expr: nu li-aducheashti, nu li-ascultã tra si sh-aducã ma nãpoi aminti); nu-lj talji cofa
(expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj si spuni)
§ covã (có-vã) sf covi/cove (có-vi) – (unã cu cofã)
ex: adu apã cu cova
§ cufitsã (cu-fí-tsã) sf cufitsã (cu-fí-tsã) – cofã njicã
{ro: ploscă mică}
{fr: petite gourde}
{en: small canteen}
ex: bãgash tsiva tu cufitsã?
(expr: aduchish tsiva? bãgash tsiva tu carafetã?)
§ cufii/cufie (cu-fí-i) sf cufii (cu-fíĭ) – vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, faptu di yilii, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir
cosh1
cosh1 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) shi coashi/coashe (cŭá-shi) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: un cosh di cireashi; adusim di la-ayinji, trei coashi (cãnestri) cu-auã; coshlu easti mplin di meari dit Stãmãrii; lu hidzea tu un cosh shi lu-aruca fãrã njilã
§ cushor1 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
§ cushori1/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
ex: l-bãgarã tu unã cushori; el purta ãn cap cushorea; arcã peshtilj dit cushori
§ cushelj (cu-shĭéljĭŭ) sn cushelji/cushelje (cu-shĭé-lji) – (unã cu cosh1)
§ cãnistrã (cã-nís-trã) sf cãnistri/cãnistre (cã-nís-tri) – (unã cu cosh1)
ex: iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; mprumutai cãnistra di la dada; adunãm trei cãnistri cu stog di cireashi; li lash stranjili dit cãnistrã?
§ cãnestrã (cã-nés-trã) sf cãnestri/cãnestre (cã-nés-tri) – (unã cu cosh1)
ex: pitreatsi tatã-su nã cãnestrã cu-auã; lj-acatsã di-lj bagã tu-unã cãnestrã sh-lã da cali tu-un arãu; lj-adunarã nã cãnestrã di meari un sh-un
§ cãnistealã (cã-nis-teá-lã) sf cãnisteali/cãnisteale (cã-nis-teá-li) – (unã cu cosh1)
§ cãrinã2 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) shi cãrinj (cã-rínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: cu cãrinjli s-duc auãli di la-ayinji
§ cufinã1 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: loarã funi, cufinj cu pãni; tãljarã funea sh-cufina (cã-nistra i gãleata) cãdzu
§ gãlicã (ghã-lí-cã) sf gãlitsi/gãlitse (ghã-lí-tsi) – cãnistrã (cufinã, cushori, cãlatã) njicã; cãlãtici, cãlãticã, cufitsã
cuf
cuf (cúfŭ) adg cufã (cú-fã), cuhi (cúhĭ), cufi/cufe (cú-fi) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; surdu;
(expr:
1: u-aruc cufã = trag unã bishinã tsi nu s-avdi, tsi nu fatsi nitsiun vrondu;
2: (easti) cuf; easti cuf di-atsea ureaclji; u fatsi cufã ureaclja = cari nu va s-avdã; s-fatsi cã nu-avdi, cari nu-aducheashti (nu va s-aducheascã, nu va s-facã) atseali tsi-lj si spun; etc.)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: cãndu loclu easti cuf (surdu); cuf ãnj dzãc; el li-arucã cufi
(expr: el arucã bishinj tsi nu s-avdu)
§ cufusescu (cu-fu-sés-cu) vb IV cufusii (cu-fu-síĭ), cufuseam (cu-fu-seámŭ), cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); cufescu, asurdzãscu, surdzãscu, shurduescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: canda cufuseshti (asurdzãshti di vrondul tsi s-fatsi) tu loclu aestu; nã cufusit di ureclji (nã asurdzãt)
§ cufusit (cu-fu-sítŭ) adg cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusits (cu-fu-sítsĭ), cufusiti/cufusite (cu-fu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; cufit, asurdzãt, surdzãt, shurduit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}
§ cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) sf cufusiri (cu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; cufiri, asurdzãri, surdzãri, shurduiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}
§ cufescu (cu-fés-cu) vb IV cufii (cu-fíĭ), cufeam (cu-feámŭ), cufitã (cu-fí-tã), cufiri/cufire (cu-fí-ri) – (unã cu cufusescu)
§ cufit (cu-fítŭ) adg cufitã (cu-fí-tã), cufits (cu-fítsĭ), cufiti/cufite (cu-fí-ti) – (unã cu cufusit)
surdu
surdu (súr-du) adg surdã (súr-dã) surdzã (súr-dzã) surdi/surde (súr-di) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; nsurdu, cuf;
(expr:
1: easti surdu di-atsea ureaclji; u fatsi surdã ureaclja; easti surdu = s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã; nu-aducheashti (nu va s-aducheascã) tsi-lj si spuni; nu va s-facã atseali tsi-lj si spun; etc.;
2: la poarta-a surdului aurlã di nu ai lucru = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu ti ngrets multu a unui s-tsã facã un lucru, sh-el nu va dip s-ts-ul facã)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); om surdu
(expr: cari nu poati, i nu va s-avdã tsi-lj si dzãtsi); easti surdu di-unã ureaclji, nu-avdi ghini; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aide, surde, noi nu avdzãm, sh-tini avdzã; feata-i tu mari chindin, dzãsi surdul; surda nãsã, zbor nu grea; u fatsi ureaclja surdã
(expr: s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã) cãndu-lj grescu tri tsi ari sã-nj da; trã surdu, macã-asunj, chirdutã va s-ducã
§ nsurdu (nsúr-du) adg nsurdã (nsúr-dã) nsurdzã (nsúr-dzã) nsurdi/nsurde (nsúr-di) – (unã cu surdu)
ex: easti nsurdu, nu-avdi ghini; fatsi ureaclja nsurdã
(expr: s-fatsi cã nu avdi)
§ surda (súr-da) adv – mash tu zborlu: di-a surda, un gioc di cilimeanj iu njitslji s-fac cã nu-avdu; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi cã nu avdi
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}
ex: paplu di-a surda, s-fãtsea cã nu-avdi
§ asurdzãscu (a-sur-dzắs-cu) vb IV asurdzãi (a-sur-dzắĭ), asur-dzam (a-sur-dzámŭ), asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); surdzãscu, shurduescu, cufusescu, cufescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: cãt nu-asurdzã (cãt nu-sh chiru avdzãrea) di aurlarea-a lor; mi-asurdzãsh tutã dzua cu pisca-a ta; amirãlu cãt nu asurdzã di aurlarea-a lor