DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cloci/cloce

cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã

§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji

§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)

§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)

§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}

§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
1: u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca unã cloci tsi cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzãc tsiva, mi frimintu, di cum s-lu fac un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cufal

cufal (cú-falŭ) sm cufalj (cú-faljĭ) – guva dit truplu-a unui arburi (sum coaji) tu loclu iu lemnul ari putridzãtã; arburli cufchiu tsi ari unã ahtari guvã; cufalã, cufumã, cuciubã
{ro: scorbură}
{fr: tronc creux}
{en: hollow tree trunk}
ex: unã njilji di cãlugãri tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli shi stuplu); frats, frãtits, intrats tu cufalu aestu; cupacilu easti cufal; aclo iu s-hidzea tu cufal, tsi sã-lj veadã ocljilj?; shidzu nãheamã pri cufalu atsel (arburli, cuciuba cu guvã), sã s-discurmã

§ cufalã (cu-fá-lã) sf cufãlj (cu-fắljĭ) – bucium, cutsur cufchiu, cu-unã guvã nuntru
{ro: buştean putred, scorbură}
{fr: bûche creuse}
{en: hollow log}
ex: deadi di unã cufalã

§ cufumã1 (cú-fu-mã) sf cufumi/cufume (cú-fu-mi) – (unã cu cufal)
ex: l-pimsirã tu cufuma (cufala) a saltsiljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cufchiu

cufchiu (cúf-chĭu) adg cufchi/cufche (cúf-chi), cufchi (cúf-chi), cufchi/cufche (cúf-chi) – tsi easti gol, aspartu sh-mãcat pri dinãuntru (ca, bunãoarã, un dinti aspartu, unã nucã fãrã niedz, un arburi cu cufalã, etc.); tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cuvos
{ro: găunos, scobit; stricat}
{fr: creux; gaté}
{en: hollow (as a bowl); with a cavity (tooth); spoiled}

§ cufchisescu (cuf-chi-sés-cu) vb IV cufchisii (cuf-chi-síĭ), cufchiseam (cuf-chi-seámŭ), cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisiri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) – mi-aspargu sh-mi fac cufchiu
{ro: deveni găunos; (se) strica}
{fr: devenir creux, vide; (se) gâter}
{en: become hollow; spoil}
ex: cucoashili cufchisirã (s-featsirã goali nuntru, fãrã njedz) sh-li-arcãm; am un dinti tsi mi doari cã-nj cufchisi (nji s-asparsi, nj-si featsi nã guvã); cufchisi (s-asparsi) merlu; faglu-atsel bitãrnu cufchisi (featsi nã cufalã)

§ cufchisit (cuf-chi-sítŭ) adg cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisits (cuf-chi-sítsĭ), cufchisiti/cufchisite (cuf-chi-sí-ti) – tsi s-asparsi shi s-ari faptã cufchiu
{ro: devenit găunos; stricat}
{fr: devenu creux, vide, gâté}
{en: hollowed; spoiled}

§ cufchisi-ri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) sf cufchisiri (cuf-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cufchiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a deveni găunos; de a (se) strica}
{fr: action de devenir creux ou vide; de (se) gâter}
{en: action of becoming hollow; of spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fistulã

fistulã (fís-tu-lã) sf fistuli/fistule (fís-tu-li) – unã soi di cãnali (cãrutã) tsi easi dit-un mãdular cufchiu shi dutsi tu-un altu mãdular cufchiu (icã nafoarã prit chealea) a omlui tra s-alasã pri iu s-treacã vãrã muljiturã, dzamã i pronj
{ro: fistulă}
{fr: fistule}
{en: fistula}

§ fishturã (físh-tu-rã) sf fishturi/fishture (físh-tu-ri) – (unã cu fistulã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gof2

gof2 (gófŭ) adg goafã (gŭá-fã), gohi (góhĭ), goafi/goafe (gŭá-fi) – (lucru, arburi, dinti, etc.) tsi easti cufchiu (cu guvã) nuntru; cufchiu, cuvos, cuvutos
{ro: scorburos}
{fr: creux; carié}
{en: hollow, empty}
ex: mãseauã goafã (cufchi, cu guvã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puhav

puhav (pú-havŭ) adg puhavã (pú-ha-vã), puhavi (pú-havĭ), puha-vi/puhave (pú-ha-vi) – tsi easti galbin shi umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); pruhav, buhav, butcav, bruhav, pãhrãvos, sarbit, salbit, gãlbunj, etc.
{ro: buhav, palid, livid}
{fr: bouffi, livide}
{en: swollen, bloated, pale}
ex: tuts puhavi (galbinj la fatsã), cu ocljilj umflats

§ pruhav (prú-havŭ) adg – (unã cu puhav)
ex: fatsã pruhavã (galbinã, salbitã, sãhnjisitã)

§ pãhrãvos (pã-hrã-vósŭ) adg pãhrãvoasã (pã-hrã-vŭá-sã), pãhrã-vosh (pã-hrã-vóshĭ), pãhrãvoasi/pãhrãvoase (pã-hrã-vŭá-si) – tsi easti umflat tu fatsã, buburos, bruhav, buhav, pruhav, puhav
{ro: buhav}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}

§ buhav (bú-havŭ) adg buhavã (bú-ha-vã), buhavi (bú-havĭ), buhavi/buhave (bú-ha-vi) –
1: tsi ari pãrtsã criscuti (ca gãrnutsã, arici, etc.) pi cheali (vini, mãdulari, etc.); tsi easti gol icã putridzãt nãuntru;
2: tsi easti umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); cufchiu, putridzãt, bruhav, pruhav, puhav, buldzinat, buburos, pãhrãvos, butcav
{ro: buhav; cu tubercule, tuberculos; găunos, putrezit}
{fr: bouffi; tuberculeux; creux, pourri}
{en: swollen, bloated; tubercular; hollow, rotten}

§ bruhav (brú-havŭ) adg bruhavã (brú-ha-vã), bruhavi (brú-havĭ), bruhavi/bruhave (bú-ha-vi) – (unã cu buhav)
ex: om bruhav; loclu-aestu easti bruhav (putrid)

§ butcav (bút-cavŭ) adg butcavã (bút-ca-vã), butcayi (bút-cayĭ), butcavi/butcave (bút-ca-vi) – (unã cu puhav)
ex: trup butcav (buhav) ca di om mortu

§ pãhrãvusescu (pã-hrã-vu-sés-cu) vb IV pãhrãvusii (pã-hrã-vu-síĭ), pãhrãvuseam (pã-hrã-vu-seámŭ), pãhrãvusitã (pã-hrã-vu-sí-tã), pãhrãvusiri/pãhrãvusire (pã-hrã-vu-sí-ri) – mi umflu la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); buldzinedz, ãmbulzinedz, mbulzinedz, buburedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn