|
|
cufal
cufal (cú-falŭ) sm cufalj (cú-faljĭ) – guva dit truplu-a unui arburi (sum coaji) tu loclu iu lemnul ari putridzãtã; arburli cufchiu tsi ari unã ahtari guvã; cufalã, cufumã, cuciubã
{ro: scorbură}
{fr: tronc creux}
{en: hollow tree trunk}
ex: unã njilji di cãlugãri tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli shi stuplu); frats, frãtits, intrats tu cufalu aestu; cupacilu easti cufal; aclo iu s-hidzea tu cufal, tsi sã-lj veadã ocljilj?; shidzu nãheamã pri cufalu atsel (arburli, cuciuba cu guvã), sã s-discurmã
§ cufalã (cu-fá-lã) sf cufãlj (cu-fắljĭ) – bucium, cutsur cufchiu, cu-unã guvã nuntru
{ro: buştean putred, scorbură}
{fr: bûche creuse}
{en: hollow log}
ex: deadi di unã cufalã
§ cufumã1 (cú-fu-mã) sf cufumi/cufume (cú-fu-mi) – (unã cu cufal)
ex: l-pimsirã tu cufuma (cufala) a saltsiljei
alghinã
alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat
§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã
§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}
cufchiu
cufchiu (cúf-chĭu) adg cufchi/cufche (cúf-chi), cufchi (cúf-chi), cufchi/cufche (cúf-chi) – tsi easti gol, aspartu sh-mãcat pri dinãuntru (ca, bunãoarã, un dinti aspartu, unã nucã fãrã niedz, un arburi cu cufalã, etc.); tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cuvos
{ro: găunos, scobit; stricat}
{fr: creux; gaté}
{en: hollow (as a bowl); with a cavity (tooth); spoiled}
§ cufchisescu (cuf-chi-sés-cu) vb IV cufchisii (cuf-chi-síĭ), cufchiseam (cuf-chi-seámŭ), cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisiri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) – mi-aspargu sh-mi fac cufchiu
{ro: deveni găunos; (se) strica}
{fr: devenir creux, vide; (se) gâter}
{en: become hollow; spoil}
ex: cucoashili cufchisirã (s-featsirã goali nuntru, fãrã njedz) sh-li-arcãm; am un dinti tsi mi doari cã-nj cufchisi (nji s-asparsi, nj-si featsi nã guvã); cufchisi (s-asparsi) merlu; faglu-atsel bitãrnu cufchisi (featsi nã cufalã)
§ cufchisit (cuf-chi-sítŭ) adg cufchisitã (cuf-chi-sí-tã), cufchisits (cuf-chi-sítsĭ), cufchisiti/cufchisite (cuf-chi-sí-ti) – tsi s-asparsi shi s-ari faptã cufchiu
{ro: devenit găunos; stricat}
{fr: devenu creux, vide, gâté}
{en: hollowed; spoiled}
§ cufchisi-ri/cufchisire (cuf-chi-sí-ri) sf cufchisiri (cuf-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cufchiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a deveni găunos; de a (se) strica}
{fr: action de devenir creux ou vide; de (se) gâter}
{en: action of becoming hollow; of spoiling}
cutsur
cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur
§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi
§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari)
guvã
guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)
§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)
§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}
§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili
§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}
{fr: orifice extérieur du rectum, anus}
lujar
lujar (lu-jĭárŭ) sn lujari/lujare (lu-jĭá-ri) – loclu iu sh-trec, di-aradã noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) oaminjlji, prãvdzãli, puljlji, etc.; loji, loj, yitachi, ashtirnut, culcush, pitulj, pãtulj, buloc, scrob
{ro: culcuş, vizuină}
{fr: gîte, tanière, antre, terrier}
{en: resting place, lair, den}
ex: lujarlu (culcushlu, yita-chea) a treilor drats; lj-adusi s-li mãcã tu lujar (yitachi, loji); un lup, ishit dit lujar
§ loj (lójŭ) sn lojuri (ló-jĭurĭ) – (unã cu lujar)
ex: vulpea aflã lojlu (yitachea) aratsi
§ loji/loje (ló-ji) sf loji (lójĭ) – (unã cu lujar)
ex: luplu fudzi dit loji (yitachi); agudit un ljepuri tu loj (lujarlu-a lui)
§ lujescu (lu-jĭés-cu) vb IV lujii (lu-jíĭ), lujam (lu-jĭámŭ), lujitã (lu-jí-tã), lujiri/lujire (lu-jí-ri) – mi trag (escu, mi-adun) tu un lujar (tra s-dormu, s-dizvursescu, s-nj-aflu apanghiu, etc.); chindruescu iuva tra s-dizvursescu
{ro: sta în vizuină, face un popas}
{fr: être dans un terrier; avoir une retraite, faire halte}
{en: take refuge tu a lair, make a halt}
ex: vulpea lujashti (sh-ari loja) tu aestu cufal; lujim (chindruim) Trãpseani, unã hoarã; aoa luji (sh-aflã culcushlu) vãrnu tserbu
§ lujit (lu-jítŭ) adg lujitã (lu-jí-tã), lujits (lu-jítsĭ), lujiti/lujite (lu-jí-ti) – cari s-ari traptã tu loji; cari chindrueashti
{ro: care stă în vizuină, care face un popas}
{fr: qui est resté dans un terrier; qui a fait halte}
{en: who took refuge in a lair, who made a halt}
§ lujiri/lujire (lu-jí-ri) sf lujiri (lu-jírĭ) – trãdzearea i armãnearea tu loji; chindruiri
{ro: acţiunea de a adăposti în vizuină, de a face popas; adăpostire în vizuină, facere popas}
{fr: action de rester dans un terrier, de faire halte}
{en: action of taking refuge in a lair, of making a halt}
yermu
yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)
§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã
(expr: cufchi)
cufalã
RO:buturugă scobită
EN:hollow tree-stump
FR:bûche creuse
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015