DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cuculescu

cuculescu (cu-cu-lés-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-líĭ), cuculeam (cu-cu-leámŭ), cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) – mi-adun (mi fac) stog ca un guzmolj (gljem); nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hãidipsescu, diznjerdu multu)
{ro: (se) cocoloşi, (se) mototoli, (se) ghemui}
{fr: (se) pelotonner, mettre en tapon, froisser en boule; friper}
{en: make something into a ball; curl up (into a ball)}
ex: nu-l cuculea (nu-l fã guzmolj; icã fig: nu-l hãidip-sea); l-cuculeam (fig: l-hãidipseam multu) cãndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili truoarã; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahãti stranji?

§ cuculit (cu-cu-lítŭ) adg cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculits (cu-cu-lítsĭ), cuculiti/cuculite (cu-cu-lí-ti) – tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nguzmuljat, nstugat
{ro: cocoloşit, mototolit, ghemuit}
{fr: pelotonné, mis en tapon, froissé en boule; fripé}
{en: made into a ball; curled up (into a ball)}
ex: treili moashi shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets ashi cuculiti? (adunati stog?); stã cuculit (adunat gljem) piningã vatrã

§ cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) sf cuculiri (cu-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cuculeashti; nguzmuljari, nstugari
{ro: acţiunea de a (se) cocoloşi, de a (se) mototoli, de a (se) ghemui; cocoloşire, mototolire, ghemuire}
{fr: action de (se) pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper}
{en: action of making something into a ball; of curling up (into a ball)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

guzmolj

guzmolj (guz-móljĭŭ) sn guzmoalji/guzmoalje (guz-mŭá-lji) – cumãts njits (di mãcari, pãni, cãcimac, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, gãdzãmolj, gãdzãmoi, arombu, ghilandru, top, toc, surats;
(expr: adunat guz-molj = adunat stog, cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus tu pãltãri, ncusurat, cusurat, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, etc.)
{ro: cocoloş, mototol, bulz}
{fr: pelote, pelotonné, grumeau, boulette de son pour les chiens}
{en: ball (of food, wool, material)}
ex: s-adunã guzmolj (stog, ca un guzmolj); adunats guzmolj (stog, ca un guzmolj) di fricã un ningã alantu

§ gumolj (gu-móljĭŭ) sn gumoalji/gumoalje (gu-mŭá-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: gumolj (zbuldzu, topã) di neauã; cãnili s-adunã cãt un gumolj

§ gumulj (gu-múljĭŭ) sn gumulji/gumulje (gu-mú-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: cãnjlji di la oi s-hrãnescu cu gumulji (topi di tãrtsã, cãcimac, etc.); dã-lã a cãnjlor gumulji (topi di cãcimac, tãrtsã, etc.)

§ gãdzãmolj1 (gã-dzã-móljĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmoi1 (gã-dzã-móĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmolj2 (gã-dzã-móljĭŭ) adg gãdzãmoalji/gã-dzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji), gãdzãmolj (gã-dzã-móljĭ), gãdzãmoa-lji/gãdzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji) – cari easti adunat stog ca un guzmolj; cari easti cu pãltãrli adunati (aplicati, ncusurati); cari easti adus tu pãltãri; ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes
{ro: care este ca un mototol, gârbov}
{fr: qui est pelotonné, bossu, courbé}
{en: who is like a ball of food (wool, etc.); hunchback}
ex: maea shidea adunatã gãdzãmolj (stog, ca un gumolj); corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ gãdzãmoi2 (gã-dzã-móĭŭ) adg gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i), gãdzãmoi (gã-dzã-móĭ), gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i) – (unã cu gãdzãmolj2)
ex: aushlu eara adunat gãdzãmoi (adunat stog, ncusurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stog

stog (stógŭ) sn stoguri (stó-gurĭ) shi stoazi(?) (stŭá-zi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, murmani, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã;
(expr: cu stog = mplin (di lucri) di nu mata ncapi altutsiva)
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); yini cu un stog (stivã, grãmadã) di leamni dinanumirea; cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi sh-adunati stog (deadun, grãmadã); di tuti luguriili din casã featsirã dauã stoguri shi deapoea arcarã shcurtica, un lo un stog, alantu altu; deadi foc la stoglu di palji; ãlj vinji arãu shi cãdzu stog (ca tu-unã grãmadã) ãmpadi; ca stoguri (un suro) di flurii; flurii di frãndzã stoguri (grãmãdz); turmi… nã dau di lãnã stoazi (stoguri); s-adunarã furlji stog (tuts deadun, un ningã-alantu) di bãgarã Steryea ntroc; sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog
(expr: mplinã pãn di budza-a cherãljei)

§ stoc (stócŭ) sn stocuri (stó-curĭ) – (unã cu stog)
ex: stocuri (suro) di liri; li-adunai mearili di pri pom sh-li alãsai stocuri, stocuri tu ubor; aveam tu udã un stoc di lucri

§ nstog1 (nstógŭ) (mi) vb I nstugai (nstu-gáĭ), nstugam (nstu-gámŭ), nstugatã (nstu-gá-tã), nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãnã); (mi-)adun stog; (mi-)adun guzmolj; nguzmuljedz, cuculescu
{ro: îngrămădi; (se) ghemui}
{fr: empiler; pelotonner}
{en: pile up; curl up}
ex: nstugarã tuti luguriili tu ubor

§ nstugat (nstu-gátŭ) adg nstugatã (nstu-gá-tã), nstugats (nstu-gátsĭ), nstugati/nstugate (nstu-gá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj); nguzmuljat, cuculit
{ro: îngrămădit; ghemuit}
{fr: empilé; pelotonné}
{en: piled up; curled up}
ex: nstugats (adunats, stog, gljem) di-arcoari

§ nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) sf nstugãri (nstu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã stog; nguzmuljari, cuculiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn