|
|
cucosh
cucosh (cu-cóshĭŭ) sm cucosh (cu-cóshĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma shi agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; nuc
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: mi-astrag ningã un cucosh (nuc); mãni vai ascuturãm cucoshlji (nutslji); s-nu dornji sum cucosh cã aumbra-a lui easti urãtã
§ cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) sf cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) – simintsa-a cucoshlui (a nuclui), stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni simintsa cãrnoasã di nãuntru, multu bunã tu mãcari; nucã
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: njicã-i ca cucoashi (nucã) sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, sãhatea); estan cucoshlu-a (nuclu-a) nostru nu-ari cucoashi (nuts); cucoashi (nucã) nu-armasi ascãlnatã; li-ascãpitã cucoashili (nutsli) cu tuti coji
§ cucushicã (cu-cu-shí-cã) sf cucushitsi/cucushitse (cu-cu-shí-tsi) – nucã njicã
{ro: nucă mică}
{fr: petite noix}
{en: small walnut}
alumtã
alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã
§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)
§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)
§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)
§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti
§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;
ascutur
ascutur (as-cú-turŭ) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-ráĭ), ascuturam (as-cu-tu-rámŭ), ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) – fac cariva (tsiva) si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; l-min (lu zgãtsãn) un pom (tra s-lji cadã poamili, frãndzãli); li cur stranjili di pulbiri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu;
(expr:
1: mi-ascuturã di paradz = nj-lja tuts paradzlji;
2: li-ascuturã = moari;
3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc)
{ro: scutura, şterge praful, deretica}
{fr: secouer; épousseter}
{en: shake, dust}
ex: unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); dusirã s-ascuturã cucoshlji; ascuturã (anischirseashti, curã, ashteardzi pulbirea) prit casã; mi-ascuturã (mi lja, mi-acatsã, mi fatsi s-treambur) heavra; nji ti-ascuturi (nj-ti duts ansãrindalui ca tu-agioc) tu pãzari; mãni vai ascuturãm (va anischirsim, va curãm casa); ascuturats-vã di neauã
§ ascuturat (as-cu-tu-rátŭ) adg ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturats (as-cu-tu-rátsĭ), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-rá-ti) – tsi easti minat ninti-nãpoi cu pindzeari shi trãdzeari; (pom) tsi easti minat tra s-cadã poamili; (stranj) tsi easti curat di pulbiri; (casã) tsi easti anischirsitã; scuturat, anischirsit; (fig: ficior (featã, om) ascuturat = ficior (featã, om) zveltu, livendu)
{ro: scuturat, şters de praf, dereticat}
{fr: secoué; épousseté}
{en: shaken, dusted}
ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendzã ascuturati (curati di pulbiri cu ascuturarea-a lor)
§ ascutura-ri/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) sf ascuturãri (as-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva s-) ascuturã
{ro: acţiunea de a scutura, de a şterge praful, de a deretica}
{fr: action de secouer; d’épousseter}
{en: action of shaking, of dusting}
ex: merlji vor ascuturari (s-lji fats tra s-cadã mearili cu-ascuturarea)
§ neascu-turat (neas-cu-tu-rátŭ) adg neascuturatã (neas-cu-tu-rá-tã), neascuturats (neas-cu-tu-rátsĭ), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-rá-ti) – tsi nu easti scuturat
cucoashi/cucoashe
cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) sf – vedz tu cucosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cucoshcucushicã
cucushicã (cu-cu-shí-cã) sf – vedz tu cucosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cucoshdubechi/dubeche
dubechi/dubeche (du-bé-chi) sf dubechi (du-béchĭ) – hãlati ca unã cupã di cheatrã (lemnu), tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari; dubec, ghiubec, hãvani, avani, ghudii
{ro: piuă}
{fr: mortier en pierre ou en bois}
{en: wood or stone mortar for grinding or crushing}
ex: hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; cafelu-l chisãm tu dubechi
§ dubec (du-bécŭ) sn dubetsi (du-bé-tsi) – (unã cu dubechi)
ex: altã lizeti ari cafeea chisatã tu dubec
§ ghiubec1 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu dubechi)
ex: cafei chisatã tu ghiubec (hãvani di cheatrã)
§ gudii/gudie (ghu-dhí-i) sf gudii (ghu-dhíĭ) – (unã cu dubechi)
hãvani/hãvane
hãvani/hãvane (hã-vá-ni) sf hãvãnj (hã-vắnjĭ) –
1: hãlati di tungi ca unã cupã tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari;
2: machinã trã tãljari tutumea; avani, ghiubec, dubec, dubechi, ghudii
{ro: havan, piuliţă}
{fr: mortier en bronze pour piler}
{en: bronze mortar for grinding or crushing}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); chisã nutsli tu hãvani; hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; bati vimtul tu hãvani; talji tutumi tu hãvani; lu-acatsã shi dã-lj, dã-lj, cã dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu
§ avani/avane (a-vá-ni) sf avãnj (a-vắnjĭ) – (unã cu hãvani)
§ hãvãngi (hã-vãn-gí) sm hãvãngeadz (hã-vãn-gĭádzĭ) – mastur tu tãljarea-a tutumiljei cu hãvanea
{ro: lucrător cu “havan”-ul}
{fr: travailleur au “havan”}
{en: “havan” operator}
ex: un hãvãngi amintã bunj pãradz
nuc
nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu
§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}
§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti
spindzur
spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)
§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat