DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

babnic

babnic (báb-nicŭ) babnitsi/babnitse (báb-ni-tsi) – cutsur (cuciubã) tsi s-ardi tu vatrã seara di nãintea-a Crãciunlui; crãciun
{ro: buştean}
{fr: bûche qu’on met au feu la veille de Noël}
{en: log of wood thrown in the fire the night before Christmas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucium

bucium (bú-cĭumŭ) sm buciunj (bú-cĭunjĭ) shi bucinj (bú-cínjĭ) – truplu a unui arburi; unã cumatã dit truplu a unui arburi tãljat shi curat (cãrlisit) di-alumãchi; ayitã tãljatã; bucini, cutsur, chiutuc, chiutuchi, brandu, bãndic, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr: easti bucium = easti ca lishor, glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; tsi ari caplu gros)
{ro: buştean, butuc, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre, billot, cep (de vigne)}
{en: tree trunk, log, block (of wood)}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); aflarã un bucium (chiutuc) mari di arburi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); shidzui pi-un bucium (cutsur) di fag

§ bucini/bucine (bú-ci-ni) sf bucinj (bú-cinjĭ) – (unã cu bucium)
ex: arucutit ca un bucini (bucium)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Crãciun1

Crãciun1 (Crã-cĭúnŭ) sm fãrã pl – dzãlili dit an (25-li tu 27-li di Andreu) tsi crishtinjlji yiurtisescu dzua tsi s-amintã Hristolu;
(expr: di Crãciun-Crãciun = arar, putsãni ori)
{ro: Crăciun}
{fr: Noël}
{en: Christmas}
ex: cucoate s-armãnj agiun sh-fãr-di peani la Crãciun; trã Crãciun, foclu ardi cã featã ursa; deavãrliga di Crãciun, budzãli nu pot s-nj-adun

§ Cãrciun (Cãr-cĭúnŭ) sm fãrã pl – (unã cu Crãciun1)

§ crãciun2 (crã-cĭúnŭ) sm crãciunj (crã-cĭúnjĭ) – cutsur (cuciubã) tsi s-ardi tu vatrã seara di nãintea-a Crãciunlui; babnic
{ro: buştean}
{fr: bûche de Noël}
{en: log of wood thrown in the fire the night before Christmas}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji (s-fac jar babnitsili; [bãgats oarã cã tu zborlu “njireadzã” avem unã exceptsii: botsli “n” shi “j” s-avdu ahoryea]; acãtsarã s-arucuteascã crãciunj; trã Crãciun, tu foclu yiu s-arucã nãshti trupuri mãri di arburi tsi s-cljamã crãciunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuciub2

cuciub2 (cú-cĭubŭ) adg cuciubã (cú-cĭu-bã), cuciughi (cú-cĭughĭ), cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) – tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); ciungu, ciulac, shbut, sãcat, sicat (di-unã mãnã), etc.
{ro: ciung}
{fr: manchot, estropié}
{en: one-armed, crippled}
ex: armasi cuciub (ciungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cufal

cufal (cú-falŭ) sm cufalj (cú-faljĭ) – guva dit truplu-a unui arburi (sum coaji) tu loclu iu lemnul ari putridzãtã; arburli cufchiu tsi ari unã ahtari guvã; cufalã, cufumã, cuciubã
{ro: scorbură}
{fr: tronc creux}
{en: hollow tree trunk}
ex: unã njilji di cãlugãri tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli shi stuplu); frats, frãtits, intrats tu cufalu aestu; cupacilu easti cufal; aclo iu s-hidzea tu cufal, tsi sã-lj veadã ocljilj?; shidzu nãheamã pri cufalu atsel (arburli, cuciuba cu guvã), sã s-discurmã

§ cufalã (cu-fá-lã) sf cufãlj (cu-fắljĭ) – bucium, cutsur cufchiu, cu-unã guvã nuntru
{ro: buştean putred, scorbură}
{fr: bûche creuse}
{en: hollow log}
ex: deadi di unã cufalã

§ cufumã1 (cú-fu-mã) sf cufumi/cufume (cú-fu-mi) – (unã cu cufal)
ex: l-pimsirã tu cufuma (cufala) a saltsiljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutsur

cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur

§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex:cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi

§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn