DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

checi/chece

checi/chece (chĭé-ci) sf checi (chĭécĭ) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; sucai, festi, fesi, cãciulã, etc.
{ro: bonetă, beretă de pâslă}
{fr: bonnet, béret; couvre-chef aplati; espèce de calotte; petit bonnet en feutre porté par les Albanais}
{en: beret; flat hat; sort of skull-cap; headgear worn by Albanians}
ex: checi (sucai) lai n cap purta; sh-acumpãrã nã checi (cãciulã) ca s-nu lj-arãtseascã caplu

§ chicear (chi-cĭárŭ) sm chiceari (chi-cĭárĭ) – un tsi fatsi icã vindi checi
{ro: vânzător de “checi”}
{fr: marchand de “checi”}
{en: “checi” seller}

§ chicirii/chicirie (chi-ci-rí-i) sf chicirii (chi-ci-ríĭ) – ducheani iu s-fac i vindu checi
{ro: prăvălie de “checi”}
{fr: magazin de “checi”}
{en: “checi” store}

§ cuc2 (cúcŭ) sm cuts (cútsĭ) – (unã cu checi)

§ cucã (cú-cã) sf cutsi/cutse (cú-tsi) – (unã cu checi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucalachi

cucalachi (cu-ca-láchĭŭ) sm fãrã pl – umflãturã duriroasã a unui usic tsi s-aflã sum dzinucljul a unui cal
{ro: umflătură dureroasă sub genunchiul unui cal bolnav provocată de un oscior}
{fr: enflure douloureuse au-dessous des genoux des chevaux causée par l’osselet; exostose}
{en: painful swelling under the knee of a sick horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãcustã

lãcustã (lã-cús-tã) sf lãcusti/lãcuste (lã-cús-ti) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}
{en: locust}
ex: lãcustili tsiurã; lãcusti-s dushmanjlji blãstimats

§ gulucustã (gu-lu-cús-tã) sf gulucusti/gulucuste (gu-lu-cús-ti) – (unã cu lãcustã)

§ gulugustã (gu-lu-gús-tã) sf gulugusti/guluguste (gu-lu-gús-ti) – (unã cu lãcustã)

§ gãlãgustã (gã-lã-gús-tã) sf gãlãgusti/gãlãguste (gã-lã-gús-ti) – (unã cu lãcustã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscucardu

muscucardu (mus-cu-cár-du) sm fãrã pl – simintsã (dit un arburi tsi creashti India) cari s-bagã tu mãcãruri ti anjurizma shi nustimada tsi lã u da; muscucar, moshcocari
{ro: muscadă, nucă muşcătaie, nucşoară}
{fr: muscade}
{en: nutmeg}
ex: dascala turna muscucardu

§ muscucar (mus-cu-cárŭ) sm fãrã pl – (unã cu muscucardu)

§ moshcocari/moshcocare (mosh-co-cá-ri) sf moshcocãri (mosh-co-cắrĭ) – (unã cu muscucardu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã