{ro: acoperi cu brumă}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}

§ mbrumedz (mbru-médzŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbrumari/mbrumare (mbru-má-ri) – (unã cu mbrum)

§ mbrumeadzã (mbru-meá-dzã) vb 1 unipirs mbrumã (mbru-mắ), mbruma (mbru-má), mbrumatã (mbru-má-tã), mbrumari/mbrumare (mbru-má-ri) – (unã cu brumeadzã)
ex: noaptea-aestã-avea mbrumatã (s-avea alãsatã, avea cãdzutã bruma)

§ mbrumat (mbru-mátŭ) adg mbrumatã (mbru-má-tã), mbrumats (mbru-mátsĭ), mbrumati/mbrumate (mbru-má-ti) – (unã cu brumat)
ex: loclu easti mbrumat (acupirit cu brumã); prunlu-aestu fatsi pruni mbrumati (fig: cu-un petur albu ca bruma pri nãsi)

§ mbrumari/mbrumare (mbru-má-ri) sf mbrumãri (mbru-mắrĭ) – (unã cu brumari)

§ Brumar (bru-márŭ) sm fãrã pl – a 11-lea mes dit an (dupã Sumedru sh-nãintea-a Andreului) cãndu cadi multã brumã; Nuembru
{ro: Noiembrie}
{fr: Novembre}
{en: November}
ex: easti meslu-al Brumar; sum neguri di Brumar; cad ca frundza tu Brumar shi ca schiclu tru-Alunar; estan Brumarlu fatsi multã-arcoari

26: sh-chetrili plãngu di nãs = s-dzãtsi trã un om tsi easti multu-arãu, tsi fatsi multi lãets shi tuts, pãnã sh-chetrili, s-plãngu di nãs;
27: cheatra greauã tu loclu-a ljei shadi = omlu avut nu fudzi tu xeani;
28: cãdzu cheatra sh-nj-acãtsã cicioarli = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva nã cadi pri pãltãri sh-lipseashti, cã vrem icã nu vrem, s-lu hrãnim)
{ro: piatră}
{fr: pierre}
{en: stone}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; mi-agudi cu cheatra; chetrili di la minghiushli-a ljei suntu scumpi; nu-ari nitsiunã cheatrã
(expr: ploaci) pri mirminti; lj-adrã nã cheatrã
(expr: ploaci di pri mirminti) mushatã; cheatra arucutoasã, vlagã nu-acatsã; cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju nu-acatsã; nã cheatrã di pumoarã; leamni sh-chetsrã; chetsãrli li-arãdãpsea; moasha nu-avea ni featã, ni chetsrã
(expr: tsiva dip); hiu sigur cã mãts chetsrã
(expr: cã dzãts minciunj); va yinã ca di cheatrã
(expr: nu va yinã vãrãoarã); canda li dzãsi la chetri amirãlu zboarãli
(expr: geaba zburã amirãlu); o, loyiotat, ca di cheatrã (calpu, minciunos); s-ljau calea nclo, shi s-aruc cheatra dupã mini (shi nu va mi tornu); acãtsã s-arucã chetri
(expr: zizanji, ntsãpãturi, muzavirlãchi); s-bag hilji sh-chetri!
(expr: hilji sh-altu tsi; hilji sh-altu tsi vrei!); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã

§ chitritseauã (chi-tri-tseá-ŭã) sf chitritseali/chitritseale (chi-tri-tseá-li) – cheatrã njicã; bel, gurgulj, shombur, shomburã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: unã cergã mari, mari, plinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); chitritsealili-a arãului; chitritseali aminam, mãrgãritãri adunam; s-agiuca cu muntsãlj, cum ti-agiots cu chitritseali

§ chitrish chi-tríshĭŭ) sn chitrishuri (chi-tri-shĭŭrĭ) – multimi di chetri sh-chitritseali adunati tu idyiul loc (munti, mardzini di-amari, vali di-arãuri, etc.)
{ro: pietriş}
{fr: gravier}
{en: gravel}
ex: adutsi chitrish dit arãu; ari chitrish nãmal arãulu; scãntealji scoati din chitrish

§ chitros (chi-trósŭ) adg chitroasã (chi-trŭá-sã), chi-trosh (chi-tróshĭ), chitroasi/chitroase (chi-trŭá-si) – (loc, arãpã, creac, mardzini di-amari, di-arãu, etc.) tsi easti mplin di chetri sh-chitritseali
{ro: pietros}
{fr: pierreux}
{en: stony, gravelly}
ex: imnam pit cãljuri chitroasi (cu chetri); creacurli chitroasi (mplini di chetri); arungurli chitroasi

§ chitrar (chi-trárŭ) sm chitrari (chi-trárĭ) – omlu tsi talji sh-lucreadzã cheatra
{ro: pietrar}
{fr: tailleur de pierres}
{en: stone cutter}

§ chitrusescu (chi-tru-sés-cu) (mi) vb IV chitrusii (chi-tru-síĭ), chitruseam (chi-tru-seámŭ), chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) – mi fac (armãn) ca unã cheatrã (corcan ca lemnul, marmura sh-nu mi min dip); mi fac dur (scliro, sãnãtos) ca cheatra; limnusescu, nmãrmurisescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: împietri}
{fr: (se) pétrifier, durcir}
{en: petrify, harden}
ex: pri budzã s-chitrusi un hamuarãs

§ chitrusit (chi-tru-sítŭ) adg chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusits (chi-tru-sítsĭ), chitrusiti/chi-trusite (chi-tru-sí-ti) – tsi ari armasã ca cheatra (marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip); tsi s-ari nvãrtushatã shi faptã dur ca unã cheatrã; limnusit, nmãrmurisit, mãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: împietrit}
{fr: pétrifié, durci}
{en: petrified, hardened}

§ chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) sf chitrusiri (chi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva chitruseashti; limnusiri, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a împietri; împietrire}
{fr: action de (se) pétrifier, de durcir}
{en: action of petrifying, of hardening}

§ chitrescu (chi-trés-cu) (mi) vb IV chitrii (chi-tríĭ), chitream (chi-treámŭ), chitritã (chi-trí-tã), chitriri/chitrire (chi-trí-ri) – (mi) fac ca cheatra (di uscãciuni)
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}
ex: s-chitrescu (s-fac ca cheatra) cãndu s-usucã

§ chitrit (chi-trítŭ) adg chitritã (chi-trí-tã), chitrits (chi-trítsĭ), chitriti/chitrite (chi-trí-ti) – tsi s-fatsi ca cheatra
{ro: făcut ca piatra}
{fr: devenu dure comme une pierre}
{en: became solid as a stone}

§ chitriri/chitrire (chi-trí-ri) sf chitriri (chi-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-fatsi ca cheatra
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}

§ chicã1 (chí-cã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – (unã cu chicutã1)
ex: dã-nj truoarã nã chicã (chicutã) di apã; s-moarã sti nã chicã di (fig: niheamã) apã; nã drãshcljauã pasa chicã (cati chicutã)

§ chic (chícŭ) (mi) vb I chicai (chi-cáĭ), chicam (chi-cámŭ), chicatã (chi-cá-tã), chicari/chicare (chi-cá-ri) –
1: fac tsiva (ca apa) s-curã chicutã cu chicutã; chicur, chicutedz;
2: fac s-cadã unã chicutã shi lãvushescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dãmcusescu, lichisescu, lirusescu, mãryescu, etc.); (fig:
1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr:
2: lj-u chic = (i) lj-u dau, lj-u-aruc; (ii) lj-u dau/vindu cu minciunj;
3: ãnj chicã = ãnj cadi greu la inimã, mi cãrteashti, ãnj pari arãu, mi nvirineadzã;
4: l-chic (tu hapsi) = lu ncljid, lu-aruc (l-bag, l-hig, etc., tu hapsi);
5: canda chicã dit steali = easti multu mushat, dip canda-i chicat dit steali!)
{ro: picura; păta; aşeza, pune}
{fr: couler goutte à goutte, bruiner; (se) tacher; mettre, fourrer, poser}
{en: leak drop by drop, drizzle; stain, spot; put}
ex: acãtsã s-chicã (s-curã chicutã cu chicutã); casa chicã (curã chicuti cãndu da ploai); ficiorlu chicã di mushuteatsã
(expr: easti multu mushat); diparti asunã toaca, canda chicã (cadi ca chicuti) din tser; chicã-nj nã chicutã di (fig: dã-nj niheamã) yin; ti chicash (tsã cãdzu unã chicutã sh-ti lãvusish) pri cãmeashi; tsã chicash (tsã lirusish) stranjili atseali nalili; shi sh-li chicã (fig: bãgã) di gushi; ãlj chicã (fig: bãgã) apala di gushi; ficiorlu li chicã (fig: li arcã, li bãgã) dinanumirea; u chicã (u bãgã) n cap; chicã (bãgã) njelu dinanumirea; chicãm (fig: bãgãm) nã stearpã tu sulã; cu mintea s-u chicã (cu mintea s-lu-arãdã shi s-lj-u vindã) a vãrnui furtia di bãlidz tri sirmã; ali Viroani ãlj chicã
(expr: ãl cãrti, ãlj pãru arãu) ahãntu multu cã s-u-agudeai cu curshumea, sãndzi nu-lj chica; lj-chicã (fig: lj-bãgã) tuts nãuntru; avdzãi cã-l chicarã nuntru (fig: l-bãgarã tu filichii)

§ chicat (chi-cátŭ) adg chicatã (chi-cá-tã), chicats (chi-cátsĭ), chicati/chicate (chi-cá-ti) –
1: tsi ari curatã chicutã cu chicutã; pri cari au cãdzutã chicuti;
2: tsi s-ari dãmcusitã (chicusitã, ncãrcatã, lichisitã, lãvushitã, lirusitã, mãryitã, etc.) di chicuti murdari
{ro: picurat, pătat, pus, aşezat}
{fr: coulé goutte à goutte, bruiné; taché}
{en: leaked drop by drop, drizzled; stained, spoted; put}
ex: ca chicat din steali
(expr: multu mushat); ma chicat dit steali
(expr: cama mushat) nu vrea s-aflã; udãlu easti chicat (dãmcusit)

§ chica-ri/chicare (chi-cá-ri) sf chicãri (chi-cắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; chicurari, chicutari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti shi ncarcã (dãmcuseashti, lichiseashti, lãvãshashti, lãvushashti, liruseashti, putuseashti, mãryeashti, smãryeashti, murdãripseashti) un lucru
{ro: acţiunea de a picura, de a păta; picurare, pătare; aşezare}
{fr: action de couler goutte à goutte (de (se) tacher; de mettre}
{en: action of leaking drop by drop (of staining; of putting}
ex: chicarea nuntru (fig: bãgarea, arcarea tu-ahapsi) easti greauã

§ pic2 (pícŭ) (mi) vb I picai (pi-cáĭ), picam (pi-cámŭ), picatã (pi-cá-tã), picari/picare (pi-cá-ri) – (unã cu chic)
ex: sula-a mea picã (chicã di grãsimi), a ta nu picã

§ picat2 (pi-cátŭ) adg picatã (pi-cá-tã), picats (pi-cátsĭ), picati/picate (pi-cá-ti) – (unã cu chicat)

§ picari/picare (pi-cá-ri) sf picãri (pi-cắrĭ) – (unã cu chicari)

§ pic3! (pícŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi unã chicutã tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva
{ro: interjection care caută să imite sunetul unei picături}
{fr: interjection qui imite l’action de couler goutte à goutte}
{en: interjection trying to imitate the sound made by a falling drop}
ex: cadi ploaea, pic! pic! pic!

§ chicutedz1 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – fac s-curã tsiva (ca apa), chicutã cu chicutã; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur
{ro: picura}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: leak drop by drop}

§ chicutat1 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – tsi (pristi cari) ari curatã chicutã cu chicutã; nchicutat, chicurat, chicat, curat
{ro: picurat}
{fr: coulé goutte à goutte}
{en: leaked drop by drop}

§ chicutari1/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; nchicutari, chicurari, chicari, curari
{ro: acţiunea de a picura; picurare}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of leaking drop by drop}

§ chicuredz (chi-cu-rédzŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chi-curare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)
ex: nu curã ma chicureadzã (cadi chicutã cu chicutã)

§ chicur (chí-curŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)

§ chicurat (chi-cu-rátŭ) adg chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurats (chi-cu-rátsĭ), chicurati/chicurate (chi-cu-rá-ti) – (unã cu chicutat1)

§ chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) sf chicurãri (chi-cu-rắrĭ) – (unã cu chicutari1)

§ chicusescu2 (chi-cu-sés-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-síĭ), chicuseam (chi-cu-seámŭ), chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusiri/chicusire (chi-cu-sí-ri) – ncarcu (murdãripsescu) un lucru cu chicutli tsi cad; chic, dãmcusescu, ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher}
{en: stain, spot}
ex: s-mãryi, s-chicusi tru ugeac

§ chicusit2 (chi-cu-sítŭ) adg chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusits (chi-cu-sítsĭ), chicusiti/chicusite (chi-cu-sí-ti) – tsi easti ncãrcat di cãdearea-a unãljei chicutã; chicat, dãmcusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché}
{en: stained}

§ chicusiri2/chicusire (chi-cu-sí-ri) sf chicusiri (chi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru sã ncarcã; chicari, dãmcusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de (se) tacher}
{en: action of staining}