|
|
cruiturã
cruiturã (cru-i-tú-rã) sf – vedz tu cruescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cruescuagudescu
agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu
§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit
cãnut
cãnut (cã-nútŭ) adg cãnutã (cã-nú-tã), cãnuts (cã-nútsĭ), cãnuti/cã-nute (cã-nú-ti) – (hromã) tsi nu easti ni lai ni albã ma namisa di eali doauã; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; (oai, njel, ed, etc.) tsi ari lãna albã, grivã; cãruntu, griv, psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur, albu
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}
ex: aush cu barba cãnutã (albã); aveam nã caprã cãnutã (cu lãna sivã) shi doi edz cãnuts; tãmbãrli a lor suntu cãnuti (di hroma-a cinushiljei)
§ cãnutic (cã-nu-tícŭ) adg cãnuticã (cã-nu-tí-cã), cãnutits (cã-nu-títsĭ), cãnutitsi/cãnutitse (cã-nu-tí-tsi) – tsi easti niheamã ca cãnut
{ro: cărunţel}
{fr: un peu gris}
{en: little grey}
ex: adu-nj edlu-atsel cãnuticlu
§ cãnutsãscu (cã-nu-tsắs-cu) vb IV cãnutsãi (cã-nu-tsắĭ), cãnutsam (cã-nu-tsámŭ), cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãri/cãnutsãre (cã-nu-tsắ-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; ncãnutsãscu, cãruntsedz, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãnutsãscu = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: lj-cãnutsã (lj-alghi) perlu
§ cãnutsãt (cã-nu-tsắtŭ) adg cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãts (cã-nu-tsắtsĭ), cãnutsãti/cãnutsãte (cã-nu-tsắ-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; ncãnutsãt, cãruntsat, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}
§ cãnutsãri/cãn-utsãre (cã-nu-tsắ-ri) sf cãnutsãri (cã-nu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; ncãnutsãri, cãruntsari, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}
§ ncãnutsãscu (ncã-nu-tsắs-cu) vb IV ncãnutsãi (ncã-nu-tsắĭ), ncãnutsam (ncã-nu-tsámŭ), ncãnutsãtã (ncã-nu-tsắ-tã), ncãnutsãri/ncãnutsãre (ncã-nu-tsắ-ri) – (unã cu cãnutsãscu)
cãruntu
cãruntu (cã-rún-tu) adg cãruntã (cã-rún-tã), cãruntsã (cã-rún-tsã), cãrunti/cãrunte (cã-rún-ti) – (cãndu-i zborlu di peri, barbã, mustatsã) cari nchiseashti s-algheascã; tsi nu easti ni lai ni albu ma s-aflã iuva namisa di dauãli hromi; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; cãnut
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}
§ cãruntsãlji/cãruntsãlje (cã-run-tsắ-lji) sf cãruntsãlj (cã-run-tsắljĭ) – cãnutsãrea (alghirea) a perlui (a barbãljei, a mustacãljei); (fig: cãruntsãlji = aushatic)
{ro: cărunţie}
{fr: état des cheveux gris}
{en: greyness, grayness (hair)}
ex: deadi pisti nãs sh-cãruntsãlja (fig: aushaticlu)
§ cãruntsedz (cã-run-tsédzŭ) vb I cãruntsai (cã-run-tsáĭ), cãruntsam (cã-run-tsámŭ), cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãruntedz = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: s-ari cãruntsatã (ari alghitã, fig: aushitã), s-lu vedz, nu va-l cunoshti
§ cãruntsat (cã-run-tsátŭ) adg cãruntsatã (cã-run-tsá-tã), cãruntsats (cã-run-tsátsĭ), cãruntsati/cãruntsate (cã-run-tsá-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}
§ cãruntsari/cãruntsare (cã-run-tsá-ri) sf cãruntsãri (cã-run-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}
§ cruntu1 (crún-tu) adg cruntã (crún-tã), cruntsã (crún-tsã), crunti/crunte (crún-ti) – (unã cu cãruntu)
cruescu
cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)
§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
fãnico
fãnico (fã-ni-có) sm fãnicadz (fã-ni-cádzĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (faptã cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; vãtãmari di om tu-alumtã i cruitã (ndreaptã) di ma ninti; funico, cãrdiliu, cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, mãchelj; (fig: fãnico = mari taxirati, lãeatsã, ghideri, etc.)
{ro: măcel, masacru; omor, asasinat}
{fr: carnage, massacre; assassinat, bataille}
{en: carnage, slaughter, massacre; killing, murder}
ex: el chiru di fãnico (muri vãtãmat di cariva); s-toarnã ear la fãnico (mãchelj)
§ funico (fu-ni-có) sm funicadz (fu-ni-cádzĭ) – (unã cu fãnico)
ex: sh-di furnicã funico? (sh-di furnicã tsã easti fricã cã va ti vatãmã?); yinits cã s-fats funico (s-vatãmã cariva); tu funicolu (marea taxirati) tsi u-ari aguditã, s-lu alãsãm arihati
ghes1
ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)
§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez
§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)
§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas
§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)
griv
griv (grívŭ) adg grivã (grí-vã), griyi (gríyĭ) shi grivi (grívĭ), grivi/grive (grí-vi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur
{ro: sur}
{fr: gris}
{en: gray, grey}
ex: nã bisearicã cu calj griyi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); aveam un cal griv (cal siv, murgul)
§ grivuescu (gri-vu-ĭés-cu) vb IV grivuii (gri-vu-íĭ), grivueam (gri-vu-ĭámŭ), gri-vuitã (gri-vu-í-tã), grivuiri/grivuire (gri-vu-í-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu (fig: grivuescu = aushescu)
{ro: încărunţi}
{fr: devenir gris, grisonner}
{en: go (grow) gray}
ex: eara io, di jali sh-dor, s-grivuescu (s-nj-algheascã perlji) ca nior
§ grivuit (gri-vu-ítŭ) adg grivuitã (gri-vu-í-tã), grivuits (gri-vu-ítsĭ), grivuiti/grivuite (gri-vu-í-ti) – tsi lj-ari alghitã perlji; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit
{ro: încărunţit}
{fr: devenu gris, grisonné}
{en: gone (grown) gray}
ex: barbã njicã, grivuitã (alghitã)
§ grivui-ri/grivuire (gri-vu-í-ri) sf grivuiri (gri-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lji s-algheashti perlu-a omlui; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri
{ro: acţiunea de a încărunţi; încărunţire}
{fr: action de devenir gris, de grisonner; grisonnement}
{en: action of going (growing) gray}
§ siv (sívŭ) adg sivã (sí-vã), siyi (síyĭ), sivi/sive (sí-vi) – (unã cu griv)
ex: ncãlicai calu siv (griv)
§ grivãnush (gri-vã-núshĭŭ) adg grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi), grivã-nush (gri-vã-núshĭ), grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi) – hromã tsi da ca pri griv; psãric
{ro: brumăriu}
{fr: de couleur tirant sur le gris}
lemnu
lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)
§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}
§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)
§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar
luvescu
luvescu (lu-vés-cu) (mi) vb IV luvii (lu-víĭ), luveam (lu-veámŭ), luvitã (lu-ví-tã), luviri/luvire (lu-ví-ri) – dau cu puteari (cu mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; agudescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu
{ro: lovi}
{fr: frapper}
{en: hit}
§ luvit (lu-vítŭ) adg luvitã (lu-ví-tã), luvits (lu-vítsĭ), luviti/luvite (lu-ví-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; agudit, cruit, pãlit, ciucutit
{ro: lovit}
{fr: frappé}
{en: hit}
§ luviri/luvire (lu-ví-ri) sf luviri (lu-vírĭ) – atsea tsi fatsi icã pati cariva cari easti agudit; agudiri, cruiri, pãliri, ciucutiri
{ro: acţiunea de a lovi}
{fr: action de frapper}
{en: action of hitting}
mushcruit
mushcruit (mush-cru-ítŭ) adg – vedz tu mushcru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mushcru