|
|
crud
crud (crúdŭ) adg crudã (crú-dã), crudz (crúdzĭ), crudi/crude (crú-di) –
1: mãcari (carni, zãrzãvãts, etc.) tsi nu easti coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); mãcari tsi nu easti ghini coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); nicoptu, nihertu, nipãrjilit, etc.;
2: (poamã, zãrzãvati, etc.) tsi nu s-ari asitã (coaptã, faptã) ninga, tsi easti nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.;
3: tsi easti moali, tinir (ficior), nicriscut ninga;
4: (om) arãu, tsi nu-ari njilã, tsi lu-ariseashti s-mundueascã, s-vãsãnipseascã lumea;
(expr:
1: (muljarea) lu-arucã crud (njiclu) = lu scoati mortu (lu-arucã mortu) njiclu dit pãnticã, cã nu va, i cã nu poati s-lu poartã ninga, tra s-lu-amintã yiu;
2: talj sh-crudi sh-coapti = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.)
{ro: crud, necopt (fruct, legumă, mâncare), nefiert; moale, tânăr, necrescut încă; crud (la inimă)}
{fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mûr, cru; tendre, jeune; cruel}
{en: raw, uncooked; green, not ripened yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel}
ex: pãnea u scoasim crudã (nicoaptã) dit cireap; nu voi s-lu-arucã crud (s-lu chearã, s-lu-arucã, s-lu-astrãcheascã njiclu); gortsãli tsi-adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); mãcai merlu cum eara crud (nifaptu), tra s-nu lu-aruc; ficiorlu nu fatsi trã n cãrvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu facã lucrul); tu cruda (blãstimata, ninjilãoasa) oarã tsi suflitu-nj isha
arãu2
arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca
§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)
§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)
§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã
aruc
aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã
cãtratsã
cãtratsã (cã-trá-tsã) sf cãtrãts (cã-trắtsĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; taxirati, distihii, pacus, pacuz, lãeatsã, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: pãtsãm unã cãtreatsã (taxirati)
§ cãtrãcearcu (cã-trã-cĭár-cu) adg cãtrãcearcã (cã-trã-cĭár-cã), cãtrãceartsi (cã-trã-cĭár-tsi), cãtrãceartsi/cãtrãceartse (cã-trã-cĭár-tsi) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti shi s-l-aducã a oaminjlor mãri cãtrãts; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); arãu, slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, etc.; (fig: tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.)
{ro: rău, răutăcios, crud}
{fr: mauvais, méchant, malin}
{en: bad, evil}
coc
coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)
§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)
cruntu2
cruntu2 (crún-tu) adv – tsi-aspuni cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi; tsi-aspuni lãeatsã, fuvertã, lãhtarã; tsi fuvirseashti; tsi lãhtãr-seashti; crud
{ro: crunt}
{fr: cruellement, férocement}
{en: cruelly, ferociously}
ex: mutreashti cruntu, di ti lãhtãrseashti
§ cruntedz (crun-tédzŭ) (mi) vb I cruntai (crun-táĭ), cruntam (crun-támŭ), cruntatã (crun-tá-tã), cruntari/cruntare (crun-tá-ri) – strãmbu (li-aplec, li-adun) sufrãntsealili cãndu voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; am frãmtea sufrusitã ca s-aspun inati, lãhtarã, etc.; am mutrita tsi-aspuni cã nu mi-ariseashti un lucru
{ro: (se) încrunta}
{fr: froncer les sourcils}
{en: frown}
ex: tsi ti cruntash ashi?
§ cruntat (crun-tátŭ) adg cruntatã (crun-tá-tã), cruntats (crun-tátsĭ), cruntati/cruntate (crun-tá-ti) – tsi easti cu frãmtea sufrusitã (sufrãntsealili strãmbati, mutrita ascurã, urãtã) tra s-aspunã cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi, cã ari inati, cã easti nvirinat, etc.
{ro: încruntat}
{fr: avec les sourcils froncées}
{en: frowned}
ex: totna shadi cu fatsa cruntatã, canda-lj s-au nicatã cãtritsili
§ cruntari/cruntare (crun-tá-ri) sf cruntãri (crun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-crunteadzã
{ro: acţiunea de a (se) încrunta}
{fr: action de froncer les sourcils}
{en: action of frowning}
cucumbici
cucumbici (cu-cum-bícĭŭ) sm cucumbici (cu-cum-bícĭ) – hiu-munic tsi easti ninga veardi sh-nicoptu
{ro: pepene verde crud}
{fr: pastèque non mûre}
{en: green watermelon, not ripen yet}
ex: bãgai turshii shi cucumbici; trei shirchinj tãljem shi tuts ishirã cucumbici (verdzã, nicoptsã)
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
gljici
gljici (gljícĭŭ) adg (shi sm) gljici/gljice (gljí-ci), gljici (gljícĭ), gljici/gljice (gljí-ci) –
1: (aloat dit pãni, tigãnj) tsi nu easti ghini coptu; plivuc
2: (fructu) tsi easti ninga veardi (tsi nu s-ari faptã ninga, tsi-i nicoptu); glici, cljici, crud, veardi, nicoptu, neagiumtu, nifaptu
{ro: crud, necopt}
{fr: cru, vert, pas assez mûr}
{en: not well baked (bread); raw (meat); unripe (fruit)}
ex: tigãnj scrumati pisuprã sh-nuntru gljici (aloat nicoptu); merlu nu easti nicã coptu, easti glici (veardi)
§ cljici (cljícĭŭ) adg (shi sm) cljici/cljice (cljí-ci), cljici (cljícĭ), cljici/cljice (cljí-ci) – (unã cu gljici)
§ glici (glícĭŭ) adg glici/glice (glí-ci), glici (glícĭ), glici/glice (glí-ci) – (unã cu gljici)
§ gljitsimacã sf gljitsimãts – pãni nicoaptã ghini; plivuc
{ro: pâine necoaptă}
{fr: pain qui n’est pas bien cuit}
{en: bread not baked well}
gutunj
gutunj (gu-túnjĭŭ) sm gutunj (gu-túnjĭ) – pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli mãri sh-groasi, cari fatsi primuveara lilici albi-trandafiljii shi veara yimishi ca meari mãri, galbini, anvãliti cu puh, niheamã ca acri tu mãcari; gãtunj
{ro: gutui}
{fr: cognassier}
{en: quince tree}
ex: aveam multsã gutunj ma-lj tãljem cã avea sicatã
§ gãtunj (gã-túnjĭŭ) sm gãtunj (gã-túnjĭ) – (unã cu gutunj)
§ gutunji/gutunje (gu-tú-nji) sf gutunji/gutunje (gu-tú-nji) – yimisha di gutunj, di-aradã ma mari ca merlu, cu peri pri coaji, cu-un gustu ca acru tsi strãndzi gura cãndu s-mãcã crudã, sh-tr-atsea, s-mãcã ma multu coaptã, heartã tu mãcari cu carni, icã s-fatsi dultseami (glico);
(expr: (featã) ca unã gutunji = (featã) durdã, mplinã la fatsã, grãsulicã)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}
ex: gutunjili suntu multu gustoasi; feata-lj easti ca unã gutunji
(expr: durdã, niheamã ca grasã); mi-arãsescu multu gutunjili fripti
§ gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) sf gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) – (unã cu gutunji)
§ gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) sf gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) – gutunji njicã; (fig: gutunjitsã = zbor cu cari un gioni sh-hãidipseashti vruta-lj, feata tsi u-ari tu mirachi, trã cari moari sh-cheari, etc.)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}
om
om (ómŭ) sm oaminj (ŭá-minjĭ) – hiintsa (yeatsa mascurã i feaminã) tsi s-aflã tu nai ma-analta scarã a hiintsãlor (cari poati sã zburascã, s-mindueascã, s-facã hãlãts cu cari s-alãxeascã loclu di deavãrliga, etc.); (fig: om = (i) bãrbat; (ii) gioni; (iii) om bun; (iv) om avut; etc.; expr:
2: om cu trei scãnduri; om tsi-lj lipseashti unã scãndurã = glar, tivichel, zurlu, cariva tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã;
3: om cu doauã capiti = alipidat, gioni, fuviros;
4: om, s-dai shi s-fudz di el; om tsi s-nu lu-astalj tu cali = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.;
5: om cu dauã fãts = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit, jar acupirit;
6: omlu a caliljei = om ndreptu, cu minti, multu bun;
7: om veclju = (i) aush; (ii) om tsi tsãni adetsli sh-huili veclji;
8: omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pi om = nu lipseashti s-lu giudits omlu (cã easti bun, arãu, mari, avut, tinjisit, etc.) dupã stranjlu tsi-l poartã;
9: omlu arãu cornu nu-ari = omlu-arãu nu-ari semnu tra s-lu-aducheshti)
{ro: om}
{fr: homme}
{en: man}
ex: un pom cu lumãchili nghios, sh-ari-arãdãtsina nsus (angucitoari: omlu); cur pi cheatrã, cap pi cur, dzatsi stringu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; omlu cu minti acumpãrã, nu vindi; omlu cu carti, cu patru oclji easti; di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; di tsi s-aspari, nu-ascapã omlu; mãcã, bea cu omlu-a tãu shi fudz di dari-loari; aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; omlu prindi s-mindueascã sh-nãinti sh-nãpoi; omlu cum si nveatsã, ashi bãneadzã; omlu tsi s-tindi, beasi!; omlu linãvos, i va s-tindã, i va s-beasã; nu-ari om fãrã cusuri; mea, tini, om, du-ti la bisearicã; om fãrã arushini, banã di asimi; omlu cu trei scãnduri nu easti ntreg la minti
(expr: easti glar, tivichel, zurlu, tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã); cati om shi mintea-lj; cãts oaminj, ahãnti mintsã; hapsea, trã oaminj i adratã; nu easti om (fig: nu easti om bun, tinjisit); tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om
(expr: om bun; om avut; etc.)!; tatã-tu domnu sh-tini necã om
(expr: necã bun; necã avut; etc.); lj-aflã omlu uidia; iu-i omlu cu doauã capiti
(expr: alipidat, gioni, fuviros); l-feci om!
(expr: l-feci om avut; lj-ded prãxi buni; l-feci om cu carti; etc.); nu suntu oaminj
lucanicŭ
RO:cârnat proaspăt sau uscat din carne crudă
EN:sausage
FR:saucisse
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015