DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn