DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrghelã

bãrghelã (bãr-ghĭé-lã) sf bãrgheali/bãrgheale (bãr-ghĭá-li) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); bãrghelj, gushi, mamcã, mamã
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot; fanon, double menton (chez les hommes gras)}
{en: goitre, crop; double chin}

§ bãrghelj (bãr-ghĭéljĭŭ) sn bãrghealji/bãrghealje (bãr-ghĭá-lji) – (unã cu bãrghelã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

biricheti1/birichete

biricheti1/birichete (bi-ri-chĭé-ti) sf birichets (bi-ri-chĭétsĭ) –
1: numã tsi s-da a yiptului dit agru (a zãrzãvãtslor dit grãdinã, a poamilor di pri ponj, etc.), tsi easti criscut sh-adunat di om dupã tsi s-fatsi;
2: lucru (yiptu) tsi s-featsi ma multu (ma mari) ca di-aradã; numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu); bulãchi, bulunchi, artirizmã; (fig: biricheti = (i) grãn, (ii) pãni)
{ro: rod; berechet, abundenţă (de cereale)}
{fr: récolte; abondance (en céréales)}
{en: harvest, crop; abundance (in cereals)}
ex: biricheti di (multu, bolcu) grãn; estan easti biricheti (s-featsi multu yiptu); cãlcã tu casa-a noastrã cu cicior bun, cu nãsã nã intrã birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: grãnlu); nu calcã birichetea (fig: pãnea)

§ biricheti2/birichete (bi-ri-chĭé-ti) adv – tsi easti bolcu, multu
{ro: cu abundenţă}
{fr: abondamment}
{en: abundantly}
ex: avem ahtãri ciuvanji biricheti (multi, cãti s-vrei)

§ birichetliu (bi-ri-chĭet-líŭ) adg birichetlii/birichetlie (bi-ri-chĭet-lí-i), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ) – tsi-adutsi biricheti
{ro: care aduce abundenţă}
{fr: qui apporte abondance}
{en: that brings abundance}
ex: ploaea di-aeri easti birichitlii; pãnea di casã easti birichitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crop

crop (crópŭ) sn cropuri (cró-purĭ) – apã upãritã (tsi hearbi, tsi clucuteashti)
{ro: apă fierbinte, în clocote}
{fr: eau bouillante}
{en: boiling water}
ex: bagã crop (apã tsi s-clucuteascã) trã vasi; plaiurli abureadzã caldi crop (ca apa tsi hearbi); mi upurii di crop; apa s-featsi crop (clucuteashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gushi/gushe

gushi/gushe (gú-shi) sf gush (gúshĭ) –
1: partea di nãuntru sh-di nafoarã dit truplu a omlui tsi leagã caplu di cheptu (gura di stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal;
2: partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamã, mamcã, bãrghelã, bãrghelj;
(expr:
1: gushi di yilii = partea ngustã di nsus a shishiljei pri iu s-bagã apa (yinlu, untulemnul, etc.);
2: pãn di gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sãturai, am multu;
3: ãl ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, etc. (ii) fac s-hibã vãtãmat, l-vatãm;
4: nj-frãngu (nj-arup, nj-ljau) gusha = fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau pãrtãljli, li cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
5: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-livendu;
6: u lo di gushi = u bãshe, u mbrãtsitã;
7: dormu di gushi = doi vruts dormu deadun, unlu tu bratsãli-a alãntui, dormu mbrãtsitats)
{ro: gât, guşă}
{fr: cou; goître, jabot}
{en: neck; goitre, crop}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; fatsa-aroshi, gusha albã, nu-ari cari s-li bashi; furlu-lj tãlje gusha; tsaplu ari cloput di gushi; gusha di botsã; sum grunj adrã gushi (mamcã, bãrghelã) mari; am borgi pãn di gushi
(expr: escu mplin di borgi, am multã borgi); stipsirã, pri gusha-a mea s-hibã
(expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadzã, cãbatea s-hibã a mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi
(expr: nj-adusish mari ghideri, mi stuhinash, mi vãtãmash); vrea s-loam sh-altu suflit pri gushi
(expr: eara s-vãtãmãm ninga un); va mi tradz pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoalã, frãndzi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa); sh-arupsi azã gusha; sh-arupsi azã gusha; arupi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa, cã nu voi s-ti ved); shi scoasi gusha
(expr: dusi si-sh facã huzmetea) dupã casã; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni)

§ gushat (gu-shĭátŭ) adg gushatã (gu-shĭá-tã), gushats (gu-sĭhátsĭ), gushati/gushate (gu-shĭá-ti) – tsi easti cu gusha lungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mamã3

mamã3 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamcã, gushi, bãrghelã, bãrghelj;
(expr: alasã (bagã, fatsi) mamã = fatsi aveari, lj-njardzi lucrul ghini)
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot}
{en: goitre, crop}
ex: aushlu-aestu ari mamã (mamcã, bãrghelã) mari; alãsã mamã (featsi bãrghelã, gushi); s-avea dusã s-lji discãntã di mamã, di hãrnit tsi easti bãgã mamã; ma featsi mamã; sh-umplu mama (sh-umplu gusha); gãsca ari mama (gusha) mplinã; aestu porcu ari cama marea mamã (gushi)

§ mamcã (mám-cã) sf mãmtsi (mắm-tsi) – (unã cu mamã3)

§ mãmos (mã-mósŭ) adg mãmoasã (mã-mŭá-sã), mãmosh (mã-móshĭ), mãmoasi/mãmoase (mã-mŭá-si) – tsi ari (tsi easti cu) mamã (gushi, bãrghelã)
{ro: guşat}
{fr: goîtreux}
{en: goitrous}
ex: tu-atsea hoarã, cu njic cu mari suntu mãmosh (cu mamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scrop

scrop (scrópŭ) sm scrochi (scróchĭ) – atsea tsi-aducheashti un tsi-lj pari arãu cã ari faptã lucri tsi nu lipsea fãtseari; tunuseari, pishmãnipseari
{ro: nelinişte; remuşcare}
{fr: inquiétude; remords de conscience}
{en: anxiety; remorse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã