DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aradzim1

aradzim1 (a-rá-dzimŭ) sn aradzimi/aradzime (a-rá-dzi-mi) shi aradzimuri (a-rá-dzi-murĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã un; aradzãm, radzãm, readzãm, ndrupãturã, apãndoahã, andoapir, ndoapir, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support)}
ex: tini hii nãdia shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru

§ aradzãm1 (a-rá-dzãmŭ) sn aradzãmi/aradzãme (a-rá-dzã-mi) shi aradzãmuri (a-rá-dzã-murĭ) – (unã cu aradzim1)

§ razãm1 (rá-zãmŭ) sn razãmi/razãme (rá-zã-mi) shi razãmuri (rá-zã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
ex: pi nãs lu-ari razãmlu (ndoapirlu) tu aushatic

§ readzãm (reá-dzãmŭ) sn readzãmi/readzãme (reá-dzã-mi) – (unã cu aradzim1)
ex: crishtinãtatea readzãm ari pri vãnghelj

§ aradzim2 (a-rá-dzimŭ) (mi) vb I arãdzimai (a-rã-dzi-máĭ), arãdzimam (a-rã-dzi-mámŭ), arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) – tra s-nu cadã un lucru lu ndrupãscu di-un andoapir; aradzãm, acumsescu, acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, ndoapãr
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: di nãsã s-aradzimã gardul; s-arãdzimã (si ndrupã) tserlu pri tãmpili a muntsãlor; atsel sãcat tsi s-aradzãmã; aclo iu s-arãdzãmã

§ arãdzimat (a-rã-dzi-mátŭ) adg arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimats (a-rã-dzi-mátsĭ), arãdzimati/arã-dzimate (a-rã-dzi-má-ti) – ashi cum easti un tsi si ndrupashti; arãdzãmat, rãdzãmat, acumsit, acumbusit, ndrupãt, ndupirat, ndu-pãrat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) sf arãdzimãri (a-rã-dzi-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-aradzimã; arãdzãmari, rãdzãmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, ndupãrari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting (sustaining)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armã1

armã1 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – hãlati cu cari s-alumtã omlu contra-a unui dushman;
(expr: bag armatli mpadi = mi-alas azvimtu)
{ro: armă}
{fr: arme}
{en: weapon}
ex: armili di-asimi; cu armili nicã tu mãnã; greali armili l-asunã; prosefhia cu pãreasinili suntu armili a omlui; lu-acãtsa armatili (lu-acãtsa ghini armili); picurarlu li deadi armatili; scoati armati; nu li bãga armatili mpadi
(expr: nu s-alãsa azvimtu, nu s-pruda)

§ armãtusescu1 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – nj-adun armatili (hãlãtsli di-alumtã) tra s-hiu ndreptu cãndu va s-am ananghi di eali tra s-alumtu contra-a dushmanjlor
{ro: înarma}
{fr: (s’)armer}
{en: arm (himself)}
ex: arbinesh, armãtusits-vã!; tutã hoara s-armãtusi (sã ndreapsirã tr-alumtã)

§ armãtusit1 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusiti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi s-ari ndreaptã (cu tuti armatili tsi li ari) tra si s-alumtã cu dushmanjlji
{ro: înarmat}
{fr: armé}
{en: armed}
ex: armãtusit shi lirusit

§ armãtusiri1/ar-mãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti
{ro: acţiunea de a (se) înarma; înarmare}
{fr: action de (s’)armer}
{en: action of arming (himself)}

§ armãtulã (ar-mã-tu-lắ) sm armãtuladz (ar-mã-tu-ládzĭ) – armãn dit chirolu veclju tsi purta armi shi s-alumta (prit muntsã) trã apãrarea-a hoarilor armãneshti (sh-multsã di elj trã crishtinãtati tra s-lj-avinã turtsãlj dit Balcanj); om tsi poartã armi; fur dit muntsã; armatulã
{ro: armatol, haiduc}
{fr: armatole, homme d’armes}
{en: armatole, armed man; outlaw}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Arusalji/Arusalje

Arusalji/Arusalje (A-ru-sá-lji) sf fãrã pl – mari sãrbãtoari crishtineascã tsi cadi tu-a tsindzãtsea dzuã (a shaptea Dumãnicã) dupã Dumãnica-a Pashtilui, cãndu crishtinãtatea yiurtiseashti dipunearea-a Duhlui Sãmtu pri apostulj; Rusalji
{ro: Rusalii}
{fr: Pentecôte}
{en: Pentecost}

§ Rusalji/Rusalje (Ru-sá-lji) sf fãrã pl – (unã cu Arusalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crishtin

crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm

§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã

§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}

§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)

§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãtedz1

pãtedz1 (pã-tédzŭ) (mi) vb I pãtidzai (pã-ti-dzáĭ), pãtidzam (pã-ti-dzámŭ), pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) – (preftu) fatsi unã aradã, cu rigei shi asprucuchiri (bãgari tu apã), a atsilui tsi easti si s-facã crishtin; (pãrinti, nun, etc.) duc un njic la bisearicã tra s-lji dghivãseascã preftul shi s-lu facã crishtin; crishtinedz, crãshtinedz;
(expr: pãtedz yinlu = adavgu apã tu yin tra s-lu fac ma multu; ud yinlu)
{ro: boteza}
{fr: baptiser}
{en: baptize}
ex: mi-acljimarã s-pãtedz!; mini-lj pãtidzai ficiorlu; l-pãtidzã shi-lj bãgã numa Yeani; s-pãtidzã unã uvreauã; va s-tsã pãtedz, s-ti fac hiljinã; prindi s-ti duts la nunlu, s-lji greshti s-yinã, s-pãteadzã

§ pãtidzat (pã-ti-dzátŭ) adg pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzats (pã-ti-dzátsĭ), pãtidzati/pãtidzate (pã-ti-dzá-ti) – tsi easti faptu crishtin (di-aradã di preftu la bisearicã); crishtinat, crãshtinat
{ro: botezat}
{fr: baptisé}
{en: baptized}
ex: shi-lj toarnã nãpoi tsintsi ucadz di yin pãtidzat
(expr: yin tsi-lj s-ari bãgatã sh-apã tra s-aspunã ma multu)

§ pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) sf pãtidzãri (pã-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãteadzã cariva; crishtinari, crãshtinari, pãtigiuni
{ro: acţiunea de a boteza}
{fr: action de baptiser}
{en: action of baptizing}
ex: tatã-nju-l turna di la pãtidzari; sh-mini earam la pãtidzarea (oara tsi s-pãtidza, pãtigiunea) a ghiftsãlor

§ nipãtidzat (ni-pã-ti-dzátŭ) adg nipãtidzatã (ni-pã-ti-dzá-tã), nipãtidzats (ni-pã-ti-dzátsĭ), nipãtidzati/nipãtidzate (ni-pã-ti-dzá-ti) – tsi nu easti pãtidzat; zbor cu cari easti cunuscut omlu tsi nu easti crishtin (ma di-unã altã pisti ca, bunãoarã, turcu, uvreu, etc.); ninjiruit
{ro: nebotezat}
{fr: qui n’est pas baptisé}
{en: who is not baptized}
ex: tuts aeshti suntu nipãtidzats (nu suntu crishtinj); yinlu lu vindi nipãtidzat
(expr: niudat, fãrã ta s-lj-aibã adãvgatã apã); nu pistipsescu s-tsã-l da nipãtidzat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn