DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

crep1

crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

firadã

firadã (firá-dhã) sf firãdz (fi-rắdzĭ) – cripãtura tsi s-aspuni tu loclu iu un lucru easti cripat; cripãturã, cripiturã, cãrpiturã, cãlpiturã
{ro: crăpătură}
{fr: fente, crevasse}
{en: crack, fissure, crevice}
ex: l-vidzui prit firadã (cripiturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prilingu

prilingu (pri-lín-gu) (mi) vb III prilimshu (pri-lím-shĭu), prilin-dzeam (pri-lin-dzeámŭ), prilimtã (pri-lím-tã), prilindziri/prilindzire (pri-lín-dzi-ri) – (muljiturã) curã peanarga-anarga, chicutã cu chicutã, pri-unã fatsã, cãtrã nghios; (muljiturã) easi prit unã guvã i cripiturã sh-curã peagalea; sprilingu, spilingu
{ro: (se) prelinge; curge printr-o crăpătură}
{fr: découler; glisser lentement le long de; s’écouler à travers}
{en: trickle, run down}
ex: unã lacrimã-lj si prilimsi (lj-curã peanarga-anarga) pri fatsã

§ prilimtu (pri-lím-tu) adg prilimtã (pri-lím-tã), prilimtsã (pri-lím-tsã), prilimti/prilimte (pri-lím-ti) – (muljitura) tsi ari curatã, peanarga-anarga, chicutã cu chicutã, cãtrã nghios, pri unã fatsã; (fatsa) pri cari ari curatã unã muljiturã peanarga-anarga; sprilimtu, sprealimtu, spilimtu
{ro: prelins}
{fr: découlé, glissé lentement }
{en: trickled, ran down}

§ prilindziri/prilindzire (pri-lín-dzi-ri) sf prilindziri (pri-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-prilindzi tsiva; sprilindziri, spilindziri, spilindzeari
{ro: acţiunea de a (se) prelinge; de a curge printr-o crăpătură; prelingere}
{fr: action de découler; de glisser lentement le long de}
{en: action of trickle, of running down}

§ sprilingu (spri-lín-gu) (mi) vb III sprilimshu (spri-lím-shĭu), sprilindzeam (spri-lin-dzeámŭ), sprilimtã (spri-lím-tã), sprilindziri/sprilindzire (spri-lín-dzi-ri) – (unã cu prilingu)

§ sprilimtu (spri-lím-tu) adg sprilimtã (spri-lím-tã), sprilimtsã (spri-lím-tsã), sprilimti/sprilimte (spri-lím-ti) – (unã cu prilimtu)

§ sprilindziri/sprilindzire (spri-lín-dzi-ri) sf sprilindziri (spri-lín-dzirĭ) – (unã cu prilindziri)

§ sprealimtu (sprea-lím-tu) adg sprealimtã (sprea-lím-tã), sprealimtsã (sprea-lím-tsã), sprealim-ti/sprealimte (sprea-lím-ti) – (unã cu prilimtu)
ex: limtu sprealimtu (limtu para multu)

§ spilingu (spi-lín-gu) (mi) vb III shi II spilimshu (spi-lím-shĭu), spilindzeam (spi-lin-dzeámŭ), spilimtã (spi-lím-tã), spilindziri/spilindzire (spi-lín-dzi-ri) shi spilindzeari/spilindzeare (spi-lin-dzeá-ri) – (unã cu prilingu) – sh-lu spilimsi perlu cu apã (sh-lu ische perlu cu apã); eara limtã, spilimtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãntsãnã

tsãntsãnã (tsãn-tsắ-nã) sf tsãntsãni/tsãntsãne (tsãn-tsắ-ni) – hãlati njicã di metal cu dauã cumãts: unã cumatã tsi s-bagã la mardzinea di ushi sh-alantã cumatã tu loclu iu s-acatsã usha di stizmã (tra s-poatã usha si s-toarnã di-unã parti sh-di altã cãndu sã ncljidi i s-dishcljidi); njicã cripiturã (di ushi, namisa di ushi shi stizmã) prit cari omlu poati s-veadã nafoarã; cripãturã, cripiturã, arize, rize
{ro: crăpătură (de uşe), balama}
{fr: fente, charnière, penture; gond}
{en: (door) crack; hinge}
ex: aeshti mutrea prit tsãntsãnã (cripitura di ushi); s-disfeatsirã tsãntsãnjli (arizadzlji); s-disfeatsirã tsãntsãnjli (arizadzlji) sh-cãdzu usha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã