DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apostul1

apostul1 (a-pós-tulŭ) sm apostulj (a-pós-tuljĭ) shi apustolanj (a-pus-tó-lanjĭ) – numã datã la catiun di-atselj 12 bãrbats tsi-lj lo Hristolu s-lu-agiutã la arãspãndirea-a pistiljei crishtinã; apostol, apostal, apustulã; (fig: apostul = un tsi s-alumtã cu multu foc tra s-arãspãndeascã unã idei tu cari pistipseashti multu)
{ro: apostol (lui Hristos)}
{fr: apôtre}
{en: apostle}

§ apostol1 (a-pós-tolŭ) sm apostolj (a-pós-toljĭ) shi apostolanj (a-pos-tó-lanjĭ) – (unã cu apostul1)

§ apostal1 (a-pós-talŭ) sm apostalj (a-pós-taljĭ) – (unã cu apostul1)

§ apustulã (a-pus-tu-lắ) sm apustuladz (a-pus-tu-ládzĭ) – (unã cu apostul1)

§ apostul2 (a-pós-tulŭ) sm apostulj (a-pós-tuljĭ) – partea dit vãnghelj tu cari suntu-aspusi faptili a apostuljlor shi cãrtsãli pitricuti di elj la pistimenjlji dit locurli pri iu avea tricutã; partea dit lituryia dghivãsitã di preftu n bisearicã cu scrieri dit aesti cãrtsã
{ro: apostol (cartea)}
{fr: Actes des Apôtres}
{en: Acts of the Apostles}
ex: cãndu intrai tu bisearicã s-cãnta apostulu

§ apostol2 (a-pós-tolŭ) sm apostolj (a-pós-toljĭ) shi apostolanj (a-pos-tó-lanjĭ) – (unã cu apostul2)

§ apostal2 (a-pós-talŭ) sm apostalj (a-pós-taljĭ) – (unã cu apostul2)
ex: tu bisearicã s-cãntã apostalu

§ apostolichii/apostolichie (a-pos-to-li-chí-i) adg apostolichii (a-pos-to-li-chíĭ) – tsi ari s-facã cu apostulji shi lucrul a lor; tsi easti faptã ca di un apostul
{ro: apostolicesc}
{fr: apostolique}
{en: apostolic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ber

ber (bérŭ) vb I birai (bi-ráĭ), biram (bi-rámŭ), biratã (bi-rá-tã), birari/birare (bi-rá-ri) – (pravda) bagã boatsi vãrtoasã pri limba-a ljei; azgher, zgher
{ro: behăi, zbiera}
{fr: bêler; crier}
{en: bleat}
ex: dultsi oaea bearã (zghearã)

§ birat (bi-rátŭ) adg biratã (bi-rá-tã), birats (bi-rátsĭ) birati/birate (bi-rá-ti) – (pravdã) tsi ari scoasã boatsi; azghirat, zghirat
{ro: behăit, zbierat}
{fr: bêlé; crié}
{en: bleated}

§ birari/birare (bi-rá-ri) sf birãri (bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda zghearã; azghirari, zghirari
{ro: acţiunea de a behăi, de a zbiera, behăire, zbierare}
{fr: action de bêler; de crier}
{en: action of bleating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmar

cãlãmar (cã-lã-márŭ) sn cãlãmari/cãlãmare (cã-lã-má-ri) – vas njic (shishi di yilii, di metal, etc.) tu cari s-tsãnea, aoa sh-un chiro, mi-lanea cu cari si ngrãpsea cãrtsãli; cãlimar
{ro: călimară}
{fr: encrier}
{en: inkpot, inkwell, inkstand}
ex: imnã cu cãlãmarlu n bãrnu; va mi tornu putsãn si-nj ljau cãlãmarlu, cã lu-agãrshii acloea n dzeanã

§ cãlimar (cã-li-márŭ) sn cãlimãri (cã-li-mắrĭ)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

du!

du! (dú) inter – zbor cu cari s-aurlã cariva (cu cari-lj s-aspuni a unui) tra sã-lj hibã arshini (di-atseali tsi fatsi); zbor cu cari easti agunit cariva (trã urutetsli tsi fatsi); dua!, du-du!, hu-du-du!
{ro: hu!; cuvânt de huiduire}
{fr: (crier) haro! (sur quelqu’un)}
{en: hue and cry (against someone)}
ex: du!, du!, arshini s-vã hibã!

§ dua! (dú-a) inter – (unã cu du!)
ex: dua, lupe!, dua, lupe!

§ du-du! (du-dú) inter – (unã cu du!)

§ hu-du-du! (hú-du-dú) inter – (unã cu du!)
ex: ficiorlji lu-avea loatã cu hu-du-du!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eazi

eazi (ĭá-zi) sf fãrã pl – zboari scriati; partea-a pãrãlui cari easti scriatã (partea tsi nu-aspuni un cadru); gheazã; scriturã
{ro: scriere; partea scrisă de la un ban}
{fr: écriture; écriture d’une monnaie}
{en: writing; written part of a coin}
ex: ari cãdzutã eazi (partea scriatã), nu tura (partea cu cadur)

§ eazagi (ĭa-za-gí) sm eazageadz (ĭa-za-gĭádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; gramatico, grãmãtic
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ gheazã (ghĭá-zã) sf fãrã pl – (unã cu eazã)
ex: tsi ljai, turã (partea cu cadur) i gheazã (partea scriatã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huescu

huescu (hu-ĭés-cu) vb IV huii (hu-íĭ), hueam (hu-ĭámŭ), huitã (hu-í-tã), huiri/huire (hu-í-ri) – bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); astrig, strig, aurlu, zghilescu, hulutescu
{ro: striga}
{fr: crier, parler fort}
{en: shout, yell}

§ huit (hu-ítŭ) adg huitã (hu-í-tã), huits (hu-ítsĭ), huiti/huite (hu-í-ti) – tsi easti strigat; astrigat, aurlat, zghilit, hulutit
{ro: strigat}
{fr: crié, parlé fort}
{en: shouted, yelled}

§ huiri/huire (hu-í-ri) sf huiri (hu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hueashti; astrigari, strigari, aurlari, zghiliri, hulutiri
{ro: acţiunea de a striga, strigare}
{fr: action de crier, de parler fort}
{en: action of shouting, of yelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huhutã1

huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)

§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã

§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor

§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?

§ huhutit1 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; tsi easti scos dit gurã cu boatsi sãnã-toasã; tsi ari arãsã cu hohuti; asunat, arãsunat, arusunat, vãzit, vãxit, vuzuit, zghilit, zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit; cãhtit, pãhãit, cãchinit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãduã2

mãduã2 (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) sf mãduã (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) shi mãdui (mã-dúĭ) – luguria moali tsi umpli cafcala-a caplui sh-iu s-aflã mintea-a omlui; miduã, minduã, midulj, crier; (fig:
1: mãduã = minti, dishtiptãciuni; expr:
2: li bag tu mãduã = li bag tu minti, aduchescu, nu va li-agãrshescu;
3: nu-ari mãduã (n cap), easti fãrã mãduã, lj-lipseashti mãdua = nu-ari minti, nu giudicã ghini, nu para easti dishteptu, easti ca glar;
4: nj-scoasi (njishcã) mãdua = nj-scoasi mintea, mi glãri di minti;
5: nj-si vearsã mãdua = nji sã nfarmãcã, nj-u cher mintea)
{ro: creier}
{fr: cervelle}
{en: brain}
ex: tãtsets, cã-nj scoasit mãdua (miduljlu, crierlu; icã expr: mi glãrit di minti cu aurlãrli-a voastri); aflã-lj dzua, scoati-lj mãdua; ficiorlu li bãgã tu mãduã (tu crier; icã expr: li aduchi ghini sh-nu va li agãrshascã); om fãrã mãduã
(expr: tsi nu-ari minti, tsi nu easti sh-ahãt dishteptu); lj-si virsã mãdua
(expr: shi nfãrmãcã mintea, sh-chiru mintea); cari ãlj lipsea mãdua
(expr: cari nu-avea minti); nu-ari mãduã tu cocã
(expr: nu-ari minti n cap, nu easti dishteptu)

§ miduã2 (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) sf miduã (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) shi midui (mi-dúĭ) – (unã cu mãduã2)
ex: nu lipseashti ficiorlji s-mãcã miduã cã nu nveatsã carti; nj-si njishcã midua
(expr: mi glãreashti di minti)

§ minduã2 (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) sf minduã (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) shi mindui (min-dúĭ) – (unã cu mãduã2)

§ midulj (mi-dúljĭŭ) sn midulji/midulje (mi-dú-lji) – (unã cu mãduã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãdular

mãdular (mã-du-lárŭ) sn mãdulari/mãdulare –
1: oslu di la gushi (di la zvercã);
2: parti di truplu-a omlui (mãnã, brats, cicior, inimã, crier, etc.); mudular;
(expr: scoati-ts (lja-ts) mãdularlu di-aoa = fudz di-aoa, cãlea-li, lja-ts zverca di-aoa, etc.)
{ro: mădular, membru, organ}
{fr: occiput; membre}
{en: occiput; member, body organ}
ex: ãnj si freadzi mãdularlu; vrea-lj scoatã mãdularli (bratsãli, cicioarli?) al Bacola di trãdzeari; va-nj ljau zverca di-aoatsi cu tut mãdular
(expr: va fug di-aoa, va-nj ljau zverca!); scoati-ts mãdularlu!
(expr: fudz di-aoa!); sh-lo zverca cu tut mãdular, aushlu

§ mudular (mu-du-lárŭ) sn mudulari/mudulare – (unã cu mãdular)
ex: vãrnu nu mata easti mudular a sutsatãljei (nu mata easti sots, nu mata fatsi parti, dit sutsata) a noastrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã