DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

credit

credit (cré-ditŭ) sn crediti/credite (cré-di-ti) – acumpãrarea (vin-dearea) a unui lucru pi borgi, cu ligãtura ca lucrul loat s-nu hibã pãltit dinãoarã, ma altãoarã, ma amãnat; virise, virisii
{ro: credit}
{fr: crédit}
{en: credit}
ex: dau cu credit, ljau cu credit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãhunj

sãhunj (sã-húnjĭ) sf pl – zboarã greali (uruti, minciunoasi) tsi li dzãtsi omlu cãndu sã ncaci cu cariva; zboarã dzãsi maxus ca si-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; zboarã arali; muhtani, efterii
{ro: vorbe rele, calomnii}
{fr: vilaines paroles, calomnies}
{en: bad, nasty words, slander}
ex: nj-mãcai di la tata ahãti sãhunj (zboarã greali) tri nãs; avdi mash sãhunj (zboarã greali, muhtãnj) di la dushmanj

§ sãhunescu (sã-hu-nés-cu) vb IV sãhunii (sã-hu-níĭ), sãhuneam (sã-hu-neámŭ), sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) – l-zburãscu pri cariva di-arãu; lj-aruc zboarã greali cãndu mi ncaci cu cariva; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) maxus ca sã-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; cacuzburãscu, cãtigursescu
{ro: ponegri}
{fr: décrier, diffamer}
{en: decry, discredit, slander}

§ sãhunit (sã-hu-nítŭ) adg sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhunits (sã-hu-nítsĭ), sãhuni-ti/sãhunite (sã-hu-ní-ti) – tsi easti zburãt di-arãu; tsi-lj s-ari arcatã zboarã greali tu-unã ncãceari; trã cari s-au dzãsã zboarã tra sã-lj s-aspargã numa; cacuzburãt, cãtigursit
{ro: ponegrit}
{fr: décrié, diffamé}
{en: decried, discredited, slandered}

§ sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) sf sãhuniri (sã-hu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãhuneashti; cacuzburãri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a ponegri; ponegrire}
{fr: action de décrier, de diffamer}
{en: action of decrying, of discrediting, of slandering}
ex: sãhunirea (alumta cu zboarã greali) nu easti bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

virisii/virisie

virisii/virisie (vi-ri-sí-i) sf virisii (vi-ri-síĭ) – acumpãrarea (vin-dearea) a unui lucru pi borgi, cu ligãtura ca lucrul loat nu-ari ananghi s-hibã hibã pãltit dinãoarã, ma poati s-hibã pãltit altãoarã, ma amãnat; virise, credit;
(expr: matsinã pi virisii = zburashti ncot)
{ro: veresie, (pe) credit}
{fr: (à) crédit}
{en: (on) credit}

§ virise (vi-ri-sé) sm virisadz (vi-ri-sádzĭ) – (unã cu virisii)
ex: la-aestã hani mãc virise (pi borgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zbor1

zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn