DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrtsãnescu

cãrtsãnescu (cãr-tsã-nés-cu) vb IV cãrtsãnii (cãr-tsã-níĭ), cãrtsã-neam (cãr-tsã-neámŭ), cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãniri/cãr-tsãnire (cãr-tsã-ní-ri) –
1: fac un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã un di-alantu (s-frãngu, creapã, plãscãnescu, ardu tu vatrã, etc.) icã usha (niumtã cu untulemnu) cãndu s-dishcljidi, etc.; crãtsãnescu, scãrtsãn;
2: fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu, zgroamic;
3: mi disfac dinapandiha tu multi cumãts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plãscãnescu; (fig: u (li, lj-) cãrtsãnescu = (i) u-aruc, lj-dau (unã pliscutã, un shcop, unã bishinã); (ii) fug, mi duc, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.; (iii) u bag tu-ashtirnut unã featã, u-arushinedz, u-ambairu, etc.)
{ro: trozni, scrâşni (dinţii), crăpa}
{fr: craquer, grincer, grincer (les dents), crevasser}
{en: crack, creak, grind (one’s teeth)}
ex: tsi cãrtsãneashti ashi? (tsi s-avdi aestu vrondu uscat?); cãrtsãneashti usha cãndu si ncljidi; di amãnii, cãrtsãneashti (scãrcicã) dintsãlj; s-trundueashti loclu, cãsica cãrtsãni (cripã); cãrtsãni (fig: u-arcã) bizbilea dinanumirea; arãchi pheatlu sh-lu cãrtsãni (fig: lu-astrapsi, lu-arcã) di caplu al Coleti; lj-cãrtsãnim (fig: lj-deadim) unã pliscutã; lj-u cãrtsãnirã (fig: fudzirã) apoea cãtrã-aclo; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãr-tsãneashti (dzãtsi) nã minciunã; lj-u cãrtsãni (fig: fudzi) arãulu nghios; u cãrtsãnirã (u-ambãirarã) feata-aestã

§ cãrtsãnit (cãr-tsã-nítŭ) adg cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãnits (cãr-tsã-nítsĭ), cãrtsãniti/cãrtsãnite (cãr-tsã-ní-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã; crãtsãnit, scãrtsãnit, (trã dintsã) scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit, zgrumicat, cripat, plãscãnit
{ro: troznit, scrâşnit (dinţii), crăpat}
{fr: craqué, grincé, (dent) grincée, crevassé}
{en: cracked, creaked, ground (teeth)}
ex: muljarea aestã easti cãrtsãnitã (fig: aguditã, ambãiratã)

§ cãr-tsãniri/cãrtsãnire (cãr-tsã-ní-ri) sf cãrtsãniri (cãr-tsã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãrtsãneashti tsiva; crãtsãniri, scãrtsãniri, (trã dintsã) scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumi-cari, cripari, plãscãniri
{ro: acţiunea de a trozni, de a scrâşni (dinţii), de a crăpa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ dãngusit (dãn-gu-sítŭ) adg dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrcic1

scãrcic1 (scắr-cicŭ) vb I scãrcicai (scãr-ci-cáĭ), scãrcicam (scãr-ci-cámŭ), scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) – fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; cãrtsãnescu (dintsãlj), crãtsãnescu, scãrshnescu, scrãcic, shcãrcic, zgroamic
{ro: scrâşni (dinţii)}
{fr: grincer des dents}
{en: grind one’s teeth}
ex: scãrcicam dintsãlj; scãrcicã mãseili; lamnja, cum ãl vidzu, scãrcicã unã oarã dintãlj; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj

§ scãrcicat (scãr-ci-cátŭ) adg scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicats (scãr-ci-cátsĭ), scãrcicati/scãrcicate (scãr-ci-cá-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a dintsãlor cãndu s-freacã un di-alantu; cãrtsãnit, crãtsãnit; shcãrcicat, scrãcicat, scãrshnit, zgrumicat
{ro: scrâşnit (dinţii)}
{fr: grincé, (dent) grincée}
{en: ground (teeth)}

§ scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) sf scãrcicãri (scãr-ci-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã scãrcicã dintsãlj; cãrtsãniri, crãtsãniri, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumicari
{ro: acţiunea de a scrâşni (dinţii); scrâşnire}
{fr: action de grincer (les dents)}
{en: action of grinding (one’s teeth)}
ex: aclo va s-hibã plãndzirea shi scãrcicarea-a dintsãlor

§ scrãcic (scrắ-cicŭ) vb I scrãcicai (scrã-ci-cáĭ), scrãcicam (scrã-ci-cámŭ), scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)
ex: scrãcicam dintsãlj

§ scrãcicat (scrã-ci-cátŭ) adg scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicats (scrã-ci-cátsĭ), scrãcicati/scrãcicate (scrã-ci-cá-ti) – (unã cu scãrcicat)

§ scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) sf scrãcicãri (scrã-ci-cắrĭ) – (unã cu scãrcicari)

§ shcãrcic (scắr-cicŭ) vb I shcãrcicai (shcãr-ci-cáĭ), shcãrcicam (shcãr-ci-cámŭ), shcãrcicatã (shcãr-ci-cá-tã), shcãrcicari/shcãrcicare (shcãr-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zgroamic

zgroamic (zgrŭá-micŭ) vb I zgrumicai (zgru-mi-cáĭ), zgrumicam (zgru-mi-cámŭ), zgrumicatã (zgru-mi-cá-tã), zgrumicari/zgrumi-care (zgru-mi-cá-ri) – fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; cãrtsãnescu (dintsãlj), crãtsãnescu, scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu
{ro: scrâşni (dinţii)}
{fr: grincer (les dents)}
{en: grind (one’s teeth)}
ex: yin shi zgroamicã (scãrcicã dintsãlj), zgãrlescu

§ zgrumicat (zgru-mi-cátŭ) adg zgrumicatã (zgru-mi-cá-tã), zgrumicats (zgru-mi-cátsĭ), zgrumicati/zgrumicate (zgru-mi-cá-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a dintsãlor cãndu s-freacã un di-alantu; cãrtsãnit, crãtsãnit; scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit
{ro: scrâşnit (dinţii)}
{fr: grincé, (dent) grincée}
{en: ground (teeth)}

§ zgrumicari/zgrumicare (zgru-mi-cá-ri) sf zgrumicãri (zgru-mi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã zgroamicã dintsãlj; cãrtsãniri, crãtsãniri, scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri
{ro: acţiunea de a scrâşni (dinţii)}
{fr: action de grincer (les dents)}
{en: action of grinding (one’s teeth)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã