DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

coasã

coasã (cŭá-sã) sf coasi/coase (cŭá-si) – hãlati di uraci (zigyits) cu unã lipidã tsi ari chipita shutsãtã niheamã sh-unã coadã lungã di lemnu, tra s-poatã s-u talji earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu; cosa, cãsari
{ro: coasă}
{fr: faux, faucillon}
{en: scythe}
ex: nu cu coasa s-talji earba, dzãsi muljarea, ma cu foartica, crãshtine!; grãnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzãsi bãrbatlu

§ cosã (có-sã) sf cosi/cose (có-si) – (unã cu coasã)
ex: talj earbã cu cosa

§ cãsari/cãsare (cã-sá-ri) sf cãsãri (cã-sắrĭ) – (unã cu coasã)

§ cusuescu (cu-su-ĭés-cu) vb IV cusuii (cu-su-íĭ), cusueam (cu-su-ĭámŭ), cusuitã (cu-su-í-tã), cusuiri/cusuire (cu-su-í-ri) – talj earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu cu coasa, ashi cum s-fãtsea tu vecljul chiro; cusescu
{ro: cosi}
{fr: faucher, couper les foins}
{en: mow}
ex: s-videarim, cum va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)?

§ cusuit (cu-su-ítŭ) adg cusuitã (cu-su-í-tã), cusuits (cu-su-ítsĭ), cusuiti/cusuite (cu-su-í-ti) – (earbã, agru) tsi eastã tãljat cu coasa; cusit
{ro: cosit}
{fr: fauché}
{en: mowed}

§ cusui-ri/cusuire (cu-su-í-ri) sf cusuiri (cu-su-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cusueashti earba, un agru, etc.; cusiri
{ro: acţiunea de a cosi; cosire}
{fr: action de faucher, de couper les foins}
{en: action of mowing}

§ cosagi (co-sa-gí) sm cosageadz (co-sa-gĭádzĭ) – omlu tsi cusueashti
{ro: cosaş}
{fr: faucheur}
{en: mower}

§ cusescu (cu-sés-cu) vb IV cusii (cu-síĭ), cuseam (cu-seámŭ), cusitã (cu-sí-tã), cusiri/cusire (cu-sí-ri) – (unã cu cusuescu)

§ cusit (cu-sítŭ) adg cusitã (cu-sí-tã), cusits (cu-sítsĭ), cusiti/cusite (cu-sí-ti) – (unã cu cusuit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crishtin

crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm

§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã

§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}

§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãtedz1

pãtedz1 (pã-tédzŭ) (mi) vb I pãtidzai (pã-ti-dzáĭ), pãtidzam (pã-ti-dzámŭ), pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) – (preftu) fatsi unã aradã, cu rigei shi asprucuchiri (bãgari tu apã), a atsilui tsi easti si s-facã crishtin; (pãrinti, nun, etc.) duc un njic la bisearicã tra s-lji dghivãseascã preftul shi s-lu facã crishtin; crishtinedz, crãshtinedz;
(expr: pãtedz yinlu = adavgu apã tu yin tra s-lu fac ma multu; ud yinlu)
{ro: boteza}
{fr: baptiser}
{en: baptize}
ex: mi-acljimarã s-pãtedz!; mini-lj pãtidzai ficiorlu; l-pãtidzã shi-lj bãgã numa Yeani; s-pãtidzã unã uvreauã; va s-tsã pãtedz, s-ti fac hiljinã; prindi s-ti duts la nunlu, s-lji greshti s-yinã, s-pãteadzã

§ pãtidzat (pã-ti-dzátŭ) adg pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzats (pã-ti-dzátsĭ), pãtidzati/pãtidzate (pã-ti-dzá-ti) – tsi easti faptu crishtin (di-aradã di preftu la bisearicã); crishtinat, crãshtinat
{ro: botezat}
{fr: baptisé}
{en: baptized}
ex: shi-lj toarnã nãpoi tsintsi ucadz di yin pãtidzat
(expr: yin tsi-lj s-ari bãgatã sh-apã tra s-aspunã ma multu)

§ pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) sf pãtidzãri (pã-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãteadzã cariva; crishtinari, crãshtinari, pãtigiuni
{ro: acţiunea de a boteza}
{fr: action de baptiser}
{en: action of baptizing}
ex: tatã-nju-l turna di la pãtidzari; sh-mini earam la pãtidzarea (oara tsi s-pãtidza, pãtigiunea) a ghiftsãlor

§ nipãtidzat (ni-pã-ti-dzátŭ) adg nipãtidzatã (ni-pã-ti-dzá-tã), nipãtidzats (ni-pã-ti-dzátsĭ), nipãtidzati/nipãtidzate (ni-pã-ti-dzá-ti) – tsi nu easti pãtidzat; zbor cu cari easti cunuscut omlu tsi nu easti crishtin (ma di-unã altã pisti ca, bunãoarã, turcu, uvreu, etc.); ninjiruit
{ro: nebotezat}
{fr: qui n’est pas baptisé}
{en: who is not baptized}
ex: tuts aeshti suntu nipãtidzats (nu suntu crishtinj); yinlu lu vindi nipãtidzat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn