DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amoni/amone

amoni/amone (a-mó-ni) sf amonj (a-mónjĭ) – hãlati, di-aradã di cilichi, pri cari s-bagã cumãts di her arushiti tu foc (ca petala bunãoarã) sh-favrul li agudeashti cu cioclu tra s-lã da forma vrutã;
(expr:
1: nitsi pri cioc, nitsi pri amoni = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lu-arãseashti ni unã ni altã, tsi nu s-aflã ni tr-un loc, ni tu altu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: nicovală}
{fr: enclume}
{en: anvil}
ex: frãmsirã amonea; cati ghiftu sh-alavdã amonea; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; ghiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}
{en: reddened, turned red}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrec

astrec (as-trécŭ) (mi) vb III shi II astricui (as-tri-cúĭ), astritseam (as-tri-tseámŭ), astricutã (as-tri-cú-tã), astreatsiri/astreatsire (as-treá-tsi-ri) shi astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) – trec (u ljau) nãintea-a unui; trec sh-hiu ma nsus; caftu s-hiu ma bun (ma multu, ma mushat, etc.) di altu; ntrec, antrec, sinirsescu
{ro: (se) întrece, covârşi}
{fr: dépasser, devancer; rivaliser, concourir}
{en: pass beyond, overtake; compete}
ex: multsã ficiori va lj-astreacã sh-pi nvitsãtorlj-a lor (va s-agiungã s-hibã ma bunj di nvitsãtorlj-a lor); sh-un sh-alantu s-astritsea; tu cumandã lu-astricush (ti-aspunj ma bun); astricui (tricui di) tut tsi fu cama vãrtos; lu-astri-cui (u loai nãintea-a lui) la imnari

§ astricut (as-tri-cútŭ) adg astricutã (as-tri-cú-tã), astricuts (as-tri-cútsĭ), astricuti/astricute (as-tri-cú-ti) – tsi lj-ari tricutã cariva nãinti (cã easti ma bun, ma gioni, ma mushat, etc.); ntricut, antricut, sinirsit
{ro: întrecut, covârşit}
{fr: qui a été dépassé, devancé; qui a concouru}
{en: who has been passed, overtaken; who has competed}

§ astreatsiri/as-treatsire (as-treá-tsi-ri) sf astreatsiri (as-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva treatsi (caftã s-hibã) nãintea-a unui; astritseari, ntreatsiri, ntritseari, antreatsiri, ntritseari, sinirsiri
{ro: acţiunea de a (se) întrece, de a covârşi; întrecere, covârşire}
{fr: action de dépasser, de devancer; de rivaliser, de concourir; concurrence}
{en: action of passing beyond, of overtaking, of competing; competition}

§ astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) sf astri-tseri (as-tri-tsé-ri) – (unã cu astreatsiri)

§ antrec (an-trécŭ) vb III shi II antricui (an-tri-cúĭ) shi antrepshu (an-trép-shĭu), antritseam (an-tri-tseámŭ), antricutã (an-tri-cú-tã), antreatsi-ri/antreatsire (an-treá-tsi-ri) shi antritseari/antritseare (an-tri-tseá-ri) – (unã cu astrec)
ex: lu-antricui (tricui nintea-a lui) tu imnari; tru lux antreatsi sh-Polea; lu-antreapsi (lu-astricu) cu minciuna; mi-agiumsi shi mi antricu (tricu nãintea-a mea)

§ antricut (an-tri-cútŭ) adg antricutã (an-tri-cú-tã), antricuts (an-tri-cútsĭ), antricu-ti/antricute (an-tri-cú-ti) – (unã cu astricut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chelchi/chelche

chelchi/chelche (chĭél-chi) sf cheltsi (chĭél-tsi) –
1: luyurii (geami) prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (geamea di la firidz, matuyeali ti oclji, shishi, etc.);
2: unã soi di vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.), prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); chelcã, chelcu, chelci, yilii, ploscã, putir, putiri, cupã, scafã, cufii, arucucotir, arcucotir, rucucotir;
3: vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi plãciutat tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã; ploscã, ploascã, cofã, covã, cini
{ro: sticlă; pahar, ploscă}
{fr: verre, verre à boire, bouteille, gourde}
{en: glass; glass for drinking, flask (of brandy, etc.), gourd, canteen}
ex: scamnu di chelchi (yilii, geami); avem multi scafi di chelchi (yilii); dã-nj unã chelchi (arucucotir, putir njic) di-arãchii; chelchi (putiri, ploscã) di arãchii

§ chelcã (chĭél-cã) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelcu (chĭél-cu) sn cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelci/chelce (chĭél-ci) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)
ex: lo chelcea (putirea) cu apã

§ chilchirii/chilchirie (chil-chi-rí-i) sf chilchirii (chil-chi-ríĭ) – multimi di cheltsi
{ro: sticlărie}
{fr: quantité de verres (bouteilles, etc.)}
{en: quantity of glasses (flasks, etc.}
ex: lji s-avea adunatã multã chilchirii (multimi mari di cheltsi)

§ chelchirii/chelchirie (chĭel-chi-rí-i) sf chelchirii (chĭel-chi-ríĭ) – (unã cu chilchirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cini/cine

cini/cine (cí-ni) sf cinj (cínjĭ) – vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi plãciutat tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); cofã, covã, ploscã, ploascã, chelchi
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: plosca i cinea cu yin; cãti unã cini i ploscã cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cofã

cofã (có-fã) sf cofi/cofe (có-fi) – vas njic di lemnu (ca unã shishi di cheali i metal, stronghilã shi plãciutatã) tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); covã, ploscã, ploascã, chelchi, cini; (fig:
1: cofã = cap di om (pravdã); cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cocã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã, etc.; expr:
2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu;
3: u bag tu cofã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã, cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari, shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angucitoari: cofa); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: cofa); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: cofa); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); lã umplu cofa (plosca) cu yin; s-lja nã cofã cu yin si-lj da; unã gãljinã friptã sh-unã cofã cu yin; scosh dit puts, tsintsi cofi cu apã; lo cofa, umplu nã scafã sh-lj-u deadi s-u bea; nu li bagã tu cofã
(expr: nu li-aducheashti, nu li-ascultã tra si sh-aducã ma nãpoi aminti); nu-lj talji cofa
(expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj si spuni)

§ covã (có-vã) sf covi/cove (có-vi) – (unã cu cofã)
ex: adu apã cu cova

§ cufitsã (cu-fí-tsã) sf cufitsã (cu-fí-tsã) – cofã njicã
{ro: ploscă mică}
{fr: petite gourde}
{en: small canteen}
ex: bãgash tsiva tu cufitsã?
(expr: aduchish tsiva? bãgash tsiva tu carafetã?)

§ cufii/cufie (cu-fí-i) sf cufii (cu-fíĭ) – vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, faptu di yilii, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir
{ro: pahar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cupac

cupac (cu-pácŭ) sn cupatsi/cupatse (cu-pá-tsi) – vas cu cãpachi di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curnutsel

curnutsel (cur-nu-tsélŭ) sn curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – yimisha datã di pomlu roshcuv, un pom di boi njicã tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, tu Grãtsii, Turchii, etc.), tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi tu mãcari cãndu-i uscatã, ma fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili (cari sh-undzescu cu gãrnutsãli di linti), tsi nu s-mãcã; xilucheratã, roshcuvã;
(expr: matsinã curnutseali = matsinã curnu-fexali, curcufeli, etc.; fatsi nãji, zburashti chirturi, dzãtsi gavumãri, talji papardeli, etc.)
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}
ex: adu ndauã curnutseali (xilucherati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã