DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coasã

coasã (cŭá-sã) sf coasi/coase (cŭá-si) – hãlati di uraci (zigyits) cu unã lipidã tsi ari chipita shutsãtã niheamã sh-unã coadã lungã di lemnu, tra s-poatã s-u talji earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu; cosa, cãsari
{ro: coasă}
{fr: faux, faucillon}
{en: scythe}
ex: nu cu coasa s-talji earba, dzãsi muljarea, ma cu foartica, crãshtine!; grãnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzãsi bãrbatlu

§ cosã (có-sã) sf cosi/cose (có-si) – (unã cu coasã)
ex: talj earbã cu cosa

§ cãsari/cãsare (cã-sá-ri) sf cãsãri (cã-sắrĭ) – (unã cu coasã)

§ cusuescu (cu-su-ĭés-cu) vb IV cusuii (cu-su-íĭ), cusueam (cu-su-ĭámŭ), cusuitã (cu-su-í-tã), cusuiri/cusuire (cu-su-í-ri) – talj earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu cu coasa, ashi cum s-fãtsea tu vecljul chiro; cusescu
{ro: cosi}
{fr: faucher, couper les foins}
{en: mow}
ex: s-videarim, cum va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)?

§ cusuit (cu-su-ítŭ) adg cusuitã (cu-su-í-tã), cusuits (cu-su-ítsĭ), cusuiti/cusuite (cu-su-í-ti) – (earbã, agru) tsi eastã tãljat cu coasa; cusit
{ro: cosit}
{fr: fauché}
{en: mowed}

§ cusui-ri/cusuire (cu-su-í-ri) sf cusuiri (cu-su-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cusueashti earba, un agru, etc.; cusiri
{ro: acţiunea de a cosi; cosire}
{fr: action de faucher, de couper les foins}
{en: action of mowing}

§ cosagi (co-sa-gí) sm cosageadz (co-sa-gĭádzĭ) – omlu tsi cusueashti
{ro: cosaş}
{fr: faucheur}
{en: mower}

§ cusescu (cu-sés-cu) vb IV cusii (cu-síĭ), cuseam (cu-seámŭ), cusitã (cu-sí-tã), cusiri/cusire (cu-sí-ri) – (unã cu cusuescu)

§ cusit (cu-sítŭ) adg cusitã (cu-sí-tã), cusits (cu-sítsĭ), cusiti/cusite (cu-sí-ti) – (unã cu cusuit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cushari1/cushare

cushari1/cushare (cu-shĭá-ri) sf cusheri (cu-shĭérĭ) – unã soi di hãmbari mari, di-aradã ahoryea di casã, adratã di scãnduri i vear-dzã, iu s-bagã yiptul, di-aradã misurlu (cãlãmbuchilu); cuciuro
{ro: coşar, sâsâiac}
{fr: étable (en clayonnage); magasin en treillis pour sécher et conserver le maïs}
{en: barn, corn loft}

§ cuciuro (cu-cĭu-ró) sm cuciuradz (cu-cĭu-rádzĭ) – (unã cu cushari)
ex: am cãlãmbuchea tu cuciuro (cushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Fatsa-a

Fatsa-a Loclui2 (fa-tsa a loc-lui) – featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu gionili-aleptu; Mushata-a Loclui; Dultsea-a Loclui; Mushata-a Mushatilor
{ro: Ileana Cosânzeana}
{fr: nom donné à La Belle Princesse dans les histoires aroumaines d’enfants, comme for example, La Belle et la Bête, La Belle du Bois Dormant, etc.}
{en: name given to the Beautiful Princess in the Aromanian children’s stories as, for example, in the Beauty and the Beast, Snow White, etc.}
ex: eara ma mushatã ca nã dzãnã, ma mushatã di Fatsa-a Loclui!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fricã

fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}

§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gros1

gros1 (grósŭ) sm grosh (gróshĭ) – parã veclju dit chirolu-a turtsãlor; aslan;
(expr: lu-adrãm groslu zlotã = chirum paradz, avum znjii; [bãgats oarã cã zlota fatsi 30 di paradz, groslu 40])
{ro: monedă de pe vremea turcilor; piastru}
{fr: ancienne monnaie; piastre}
{en: old coin; piastre}
ex: lu-adrai, ved, groslu zloatã; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh

§ calagros (ca-la-grósŭ) sm calagrosh (ca-la-gróshĭ) – pãrã dit veclju chirolu-a turtsãlor; caragros
{ro: icosar}
{fr: ancienne monnaie turque}
{en: old Turkish coin}
ex: u meashti un calagros

§ caragros (ca-ra-grósŭ) sm caragrosh (ca-ra-gróshĭ) – (unã cu calagros)
ex: miscui nveasta un caragros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãhtarã

lãhtarã (lãh-tá-rã) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; lãhtari, lãhtar, pãvrii, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceaush, trom, trumarã, tãrtili, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: di mari lãhtarã, lji ngljitsã sãndzili

§ lãhtari/lãhtare (lãh-tá-ri) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – (unã cu lãhtarã)
ex: lj-acatsã tuts nã lãhtari; lãhtari mi lja cãndu nj-aduc aminti di-atsea noapti, aclo s-lji hibã!

§ lãhtar (lãh-tárŭ) sm pl(?) – (unã cu lãhtarã)
ex: gri gionili cu lãhtar; ti loa lãhtarlu cãndu li videai; tsãnea ãn bratsã cu lãhtar un trup

§ lãhtãrii/lãhtãrie (lãh-tã-rí-i) sf lãhtãrii (lãh-tã-ríĭ) – lãhtarea sh-trimburarea tsi lu-acatsã omlu cãndu s-aspari multu; lãhtarã, lãhtari, lãhtar
{ro: groază, tremur de frică}
{fr: terreur, effroi}
{en: terror}

§ lãhtãros (lãh-tã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãhtãroasã (lãh-tã-rŭá-sã), lãhtãrosh (lãh-tã-róshĭ), lãhtãroasi/lãhtãroase (lãh-tã-rŭá-si) – tsi lãhtãrseashti (aspari) multu; tsi fatsi fricã multã; aspãros, fricos
{ro: înfricoşător, înspăimântător}
{fr: affreux, affreusement, épouvantable}
{en: frightful, dreadful}
ex: un polim lãhtãros; fantomã lãhtãroasã; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãhtãros s-avdi cãmbana

§ lãhtãrsescu (lãh-tãr-sés-cu) (mi) vb IV lãhtãrsii (lãh-tãr-síĭ), lãhtãrseam (lãh-tãr-seámŭ), lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, pãvrusescu, mpãvrusescu, mpãvrescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn