DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

corpu

corpu (cór-pu) sn corpuri (cór-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit om (pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; trup
{ro: trup, corp}
{fr: corps}
{en: body}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãzacã

bãzacã (bã-zá-cã) sf bãzãts (bã-zắtsĭ) – pãnticã (buric, fuljinã, bicã) mari
{ro: burtă mare}
{fr: grand ventre, homme pansu}
{en: big belly}
ex: om cu bãzacã (pãnticã mari)

§ bãzãcos (bã-zã-cósŭ) adg bãzãcoasã (bã-zã-cŭá-sã), bãzãcosh (bã-zã-cóshĭ), bãzãcoasi/bãzãcoase (bã-zã-cŭá-si) – njic sh-cu pãntica mari; pãnticos, fuljinos, buricos
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied}

§ jibãcos (ji-bã-cósŭ) adg jibãcoasã (ji-bã-cŭá-sã), jibãcosh (ji-bã-cóshĭ), jibãcoasi/jibãcoase (ji-bã-cŭá-si) – njic, gros sh-cu pãntica mari; bãzãcos, zãbãcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, pãhrãvos
{ro: stârpitură, burtos, buhăit}
{fr: ventru, pansu, obèse, bouffi}
{en: big-bellied, corpulent, puffy}
ex: fuljinoslu sh-arãdi di jibãcoslu (butcavlu); jibãcoasa (puhava, pãhrãvoasa) broascã ma sh-dzãtsea; plãndzi un jibãcos (puzumi, pilicios) di ficior

§ jibicos (ji-bi-cósŭ) adg jibicoasã (ji-bi-cŭá-sã), jibicosh (ji-bi-cóshĭ), jibicoasi/jibicoase (ji-bi-cŭá-si) – (unã cu jibãcos)

§ pilicios (pi-li-cĭósŭ) sm, sf, adg pilicioasã (pi-li-cĭŭá-sã), piliciosh (pi-li-cĭóshĭ), pilicioasi/pilicioase (pi-li-cĭŭá-si) – tsi easti multu slab shi njic; zãbãcos, zãbacã, bãzãcos, jibãcos, jibicos, ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, cacafingu, azmet, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, stârpitură, pipernicit}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, ratatiné, chétif, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}

§ zãbãcos (zã-bã-cósŭ) adg zãbãcoasã (zã-bã-cŭá-sã), zãbãcosh (zã-bã-cóshĭ), zãbãcoasi/zãbãcoase (zã-bã-cŭá-si) – (unã cu pilicios)
ex: nacã him noatin zãbãcos (njic shi slab, azmet)?

§ zãbacã (zã-bá-cã) sm, sf, adg invar – (unã cu pilicios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bucatã

bucatã (bu-cá-tã) sf bucãts (bu-cắtsĭ) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; mãshcãturã; cumatã, grundã, grunghi, bucã, peatic;
(expr: bucãts di bucãts = tu multi cumãts)
{ro: bucată, îmbucătură}
{fr: morceau, bouchée}
{en: piece, morsel, mouthful}
ex: armili cad bucãts (cumãts) adrati; bucãts (cumãts) fã-nj-ti, scumpã, tini; s-u facã di bucãts (cumãts); va-nj mi facã bucãts di bucãts; fustanea faptã bucãts di bucãts
(expr: tutã cumãts, mash peatitsi); mãcai unã bucatã (cumatã) di pãni

§ bucã3 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucatã)
ex: unã bucã (mãshcãturã, cumatã) di pãni; nveasta sh-loa cãti unã masinã tu bucã (mãshcãturã); u lja omlu sh-tu-unã bucã (mãshcãturã) u-archiushurã ãn gurã

§ bucãtici/bucãtice (bu-cã-tí-ci) sf bucã-tici (bu-cã-tícĭ) – bucatã njicã, cumãtici, cumãtush
{ro: bucăţică}
{fr: petit morceau, petite bouchée}
{en: small piece, little morsel, small mouthful}
ex: dã-nj nã bucãtici (cumãtici) di pãni; ãndreptsã suntu s-mi facã bucãtici (cumãtici)

§ mbucãtsedz (mbu-cã-tsédzŭ) (mi) vb I mbucãtsai (mbu-cã-tsáĭ), mbucãtsam (mbu-cã-tsámŭ), mbucãtsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsari/mbucãtsare (mbu-cã-tsá-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu tu, lu-aspargu, etc.) bucãts un lucru; cumãtisescu, mpartu
{ro: îmbucătăţi, împărţi}
{fr: mettre (casser) en morceaux, tronçonner, diviser}
{en: cut (break, etc.) something into pieces, divide}
ex: mbucãtsai (u feci cumãts, u cumãtãsii) pãnea trã mpãrtsãri; mbucãtsarã (li mpãrtsãrã tu cumãts) ayinjli sh-agrili

§ mbucãtsat (mbu-cã-tsátŭ) adg mbucã-tsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsats (mbu-cã-tsátsĭ), mbucãtsa-ti/mbucãtsate (mbu-cã-tsá-ti) – faptu (tãljat) bucãts; cumãtisit, mpãrtsãt
{ro: îmbucătăţit, împărţit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsei

cãtsei (cã-tséĭ) sf pl – minãri (frãndzeri) di-a truplui alãsat pri dzinucljilj nduplicats, cu aminarea-a cicioarilor cãndu nãinti, cãndu di-unã parti, cãndu di-alantã, atumtsea cãndu omlu tradzi corlu i gioacã ceamcul; cãts
{ro: lăsările corpului pe vine, cu genunchii îndoiţi, ale celui ce dansează anumite “ceamcuri” şi care, în acest timp, azvârle alternativ din picioare, când înainte, când lateral}
{fr: figure de danse}
{en: a particular type of body and leg movements made by a dancer, while performing some Aromanian folk dance “ceamcu”}

§ cãts (cắtsĭ) sf pl – (unã cu cãtsei)
ex: ashtearnã (fã minãrli) cãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}

§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumatã

cumatã (cu-má-tã) sf cumãts (cu-mắtsĭ) –
1: parti disfaptã (tãljatã, aruptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic; bucatã di pãni; filii (di pãni), grundã (di cash), xifari (di pãni);
2: grãn hertu, cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi;
(expr:
1: va-l fac cumãts = va-l vatãm;
2: va-lj mãc cumata = va-l ved mortu (tra sã-lj si facã arãdzli la bisearicã, cu gãrnu, colivã); va-l vatãm)
{ro: bucată, felie (de pâine); colivă, pomană}
{fr: morceau, morceau de pain; colybes, aumône}
{en: piece, slice (of bread); alms}
ex: easi n cali cu cumata (bucata) di pãni; scoasi nã cumatã (bucatã) di cash, tsi u-avea ninga di-acasã; mãca cumãtsli di cash ca chetsrãli; si-nj dai stranjili a tali sh-unã cumatã di pãni; eara bun ca nã cumatã di-amalamã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; si-nj li disicã cumatã di cumatã (bucatã); cumatã (tsiva) s-nu-armãnã di nãsh; agiunlu cumãts (bucãts di pãni) anyiseadzã; nu vedz cã va nã mãcã cumata?
(expr: cã va nã vatãmã?); bagã-u strãmbã, cã va-lj mãc cumata (va lu-azvingu, va-l vatãm); va ts-u mãc cumata
(expr: va ti ved mortu); va nã mãcã cumata
(expr: va nã vatãmã); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts (s-u vatãmã)

§ cumãtici/cumãtice (cu-mã-tí-ci) sf cumãtici (cu-mã-tícĭ) – cumatã njicã
{ro: bucată mică, felie mică (de pâine)}
{fr: petit morceau, petit morceau de pain}
{en: small piece, small slice (of bread)} sx: dã-nj nã cumãtici (cumatã njicã) di pitã; lo un cutsut shi ts-lu tãlje filii, cumãtici-cumãtici; mãcã carnea tutã, di nu ts-alãsã nitsi cumãtici; pãnã s-agiungã la arãu, cumãtici di cumãtici nu-armasirã

§ cumãtush (cu-mã-túshĭŭ) sn cumãtushi/cumãtushe (cu-mã-tú-shi) – (unã cu cumãtici)
ex: lã tãlje cumãtushi (cumãts njits) la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji

§ cumãtisescu (cu-mã-ti-sés-cu) (mi) vb IV cumãtisii (cu-mã-ti-síĭ), cumãtiseam (cu-mã-ti-seámŭ), cumãtisitã (cu-mã-ti-sí-tã), cumãtisiri/cumãtisire (cu-mã-ti-sí-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu, lu-aspargu, etc.) cumãts un lucru; mbucãtsedz, mpartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grundã

grundã (grún-dã) sf grundi/grunde (grún-di) shi grundzã (grún-dzã) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); grunghi, cumatã, bucatã, bucã, filii
{ro: bucată}
{fr: morceau}
{en: piece}
ex: dã-nj nã grundã (cumatã) di zahari; loai unã grundã (cumatã ntreagã, ashi cum si scoati dit talar) di cash shi unã di zahari

§ grunghi/grunghe (grún-ghi) sf grun-ghi/grunghe (grún-ghi) – (unã cu grundã)

§ grãndzã (grắn-dzã) sf pl – cumatã durã aruptã (scoasã) dit un lucru; grundã, cumatã, bucatã
{ro: grunz}
{fr: bloc, morceau}
{en: block, hard piece}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãlati/hãlate

hãlati/hãlate (hã-lá-ti) sf hãlãts (hã-lắtsĭ) –
1: unã irgãlii cari-agiutã la fãtsearea-a unui lucru; hãleati, irgãlii, ipirgu;
2: parti dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mãdular; (fig: hãlati = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat, tsi lu-aleadzi di muljari; fisi, putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: instrument, unealtă; organ din corpul omenesc}
{fr: instrument, outil; membre, organe du corps humain}
{en: instrument, tool; organ of human body}
ex: nj-chirui hãlatea cu cari lucram; hãlãtsli di arari (irgãliili cu cari s-lucreadzã agrili) a lucrãtorlor; turlii di turlii di hãlãts (ipiryi, irgãlii); videarea-a aishtor hãlãts (irgãlii) di pidimadz; Dumãnica shi ndreadzi hãlãtsli tra s-hibã etim Luni trã lucru; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar; shi tuti hãlãtsli (mãdularili) di trup putridzãscu

§ hãleati/hãleate (hã-leá-ti) sf hãlets (hã-létsĭ) – (unã cu hãlati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn