|
|
consul
consul (cón-sulŭ) sm consulj (cón-suljĭ) – om pitricut di chiver-nisea-a unui stat tu-un altu stat (xen) tra (i) sã zburascã trã ipotisli di emburlichi, etc. tsi pot s-izvurascã dit ligãturli icunomitsi namisa di dauãli stati, shi (ii) s-lã pãrãstiseascã intiresili (s-lã aibã angãtanlu) a oaminjlor dit statlu-a lui, cãndu aeshti s-aflã tu statlu xen; contsu
{ro: consul}
{fr: consul}
{en: consul}
§ contsu (cón-tsu) sm pl(?) – (unã cu consul)
ex: nã dusim la contsul rumãnescu din Poli
§ cunsulatã (cun-su-lá-tã) sf cunsulati/cun-sulate (cun-su-lá-ti) – loclu dit statlu xen iu shadi di sh-fatsi lucrul consulu; tesea di consul
{ro: consulat}
{fr: consulat}
{en: consulate}
consultu
consultu (con-súl-tu) sn – vedz tu cunsoltu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cunsoltucavaz
cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}
§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu
§ gãvaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã
§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã
cunsoltu
cunsoltu (cun-sól-tu) sn cunsolturi (cun-sól-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi la vãrã oaspi (yeatru, etc.) tra s-lji caftã pãrearea (urnimia, etc.); atsea tsi s-fatsi cãndu ma multsã oaminj s-adunã si zburascã trã unã ipotisi (sã sh-caftã, sã sh-alãxeascã mintsãli un cu-alantu)
{ro: consult}
{fr: consultation}
{en: consultation}
ex: s-adunarã furlji tuts, cunsoltu ca s-u facã (sã zburascã, sã-sh caftã mintea un cu-alantu, trã tsi easti ghini s-facã)
§ consultu (con-súl-tu) sn consulturi (con-súl-turĭ) – (unã cu cunsoltu)
cunsulatã
cunsulatã (cun-su-lá-tã) sf – vedz tu consul
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: consulmushavirei/mushaviree
mushavirei/mushaviree (mu-shĭa-vi-ré-i) sf mushavirei (mu-shĭa-vi-réĭ) – adunari di oaminjlji (di-aradã ma mãrlji, aushlji sh-ma mintimenjlji) dit unã hoarã (cãsãbã, nai) a curi lucru easti s-u nicuchirseascã, sã zburascã, sã-sh caftã mintea un cu-alantu shi s-lja apofasi trã tuti anãnghiurli shi ihtizãili tsi li ari hoara
{ro: consiliu}
{fr: conseil}
{en: council}
ex: fac mushavirei (unã adunari)
§ mushãferi/mushãfere (mu-shã-fé-ri) sf mushãferi (mu-shã-férĭ) – adunari tsi u fac oaminjlji dit unã mushavirei tra si sh-caftã mintea un cu-alantu shi s-lja apofasi trã vãrã ananghi maxutarcã tsi u ari hoara
{ro: consfătuire}
{fr: consultation}
{en: consultation}
ex: sh-featsirã unãoarã mushãferi
§ mushafe-ri/mushafere (mu-shĭa-fé-ri) sf mushaferi (mu-shĭa-férĭ) – (unã cu mushãferi)
§ mushãveri/mushãvere (mu-shã-vé-ri) sf mushãveri (mu-shã-vérĭ) – (unã cu mushãferi)
pasaporti/pasaporte
pasaporti/pasaporte (pa-sa-pór-ti) sf pasaportsã (pa-sa-pór-tsã) – carti cu cari omlu poati s-treacã sinurlu dit un stat tu-un altu; tischire
(expr: fã-ts caidi pasaportea = ndreadzi-ti di moarti)
{ro: paşaport}
{fr: passeport}
{en: passeport}
ex: mi dush la consulu-ali Amirichii di-nj featsi caidi pasaportea; fã-ts caidi pasaportea shi aidi! pãnã-aoatsi ts-fu