DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

§ serascherami/serascherame (se-ras-chĭe-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di serascheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bimbãshe

bimbãshe (bim-bã-shĭé) sm bimbãshadz (bim-bã-shĭádzĭ) – cap (silihtar, cumãndar) dit ascherea nturtseascã, cari avea sum el (cumãndãrsea) multsã aschirladz
{ro: maior în armata turcească}
{fr: comandant dans l’armée turque}
{en: major in the Turkish army}

§ bimbash (bim-báshĭŭ) sm bimbash (bim-báshĭ) – (unã cu bimbãshe)
ex: vinji un bimbash cu ascheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

comã

comã (có-mã) sf comati/comate (có-ma-ti) – multimi di oaminj tsi suntu ligats di idyiul lucru, di idyea minti tra s-facã tsiva (s-chivirniseascã un crat, etc.); pãrtidã, tãrafi, parei, bandã, ceatã, grup, sutsatã, etc.
{ro: partid}
{fr: parti}
{en: party}
ex: di cari comã (tãrafi) hii?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumandã

cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti

§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)

§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}

§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumãndu

cumãndu (cu-mắn-du) vb I cumãndai (cu-mãn-dáĭ), cumãndam (cu-mãn-dámŭ), cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndari/cu-mãndare (cu-mãn-dá-ri) – dau nã misali tra s-lu-adutsem aminti un mortu (dupã ngrupari i cãndu-lj si fatsi unã dari, tu nauãli, tu patrudzãtsli, etc.); cumãntu
{ro: comânda}
{fr: donner un repas en l’honneur d’un mort; rendre les derniers devoirs}
{en: give a meal after a funeral or a memorial service}
ex: Dumãnicã va nã cumãndãm (va fãtsem nã dari, unã misali trã) mortsãlj a noshtri

§ cumãndat (cu-mãn-dátŭ) adg cumãndatã (cu-mãn-dá-tã), cumãndats (cu-mãn-dátsĭ), cumãndati/cumãndate (cu-mãn-dá-ti) – tsi-lj s-ari faptã nã dari, nã misali; cumãntat
{ro: comândat}
{fr: (le mort) qu’on a donné un repas; rendu les derniers devoirs}
{en: (dead man) given a meal after his funeral or memorial service}

§ cumãndari/cumãndare (cu-mãn-dá-ri) sf cumãndãri (cu-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da unã misali ti-un mortu
{ro: acţiunea de a comânda}
{fr: action de donner un repas en l’honneur d’un mort; de rendre les derniers devoirs}
{en: action of giving a meal after a funeral or a memorial service}

§ cumãntu (cu-mắn-tu) vb I cumãntai (cu-mãn-táĭ), cumãntam (cu-mãn-támŭ), cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntari/cumãntare (cu-mãn-tá-ri) – (unã cu cumãndu)

§ cumãntat (cu-mãn-tátŭ) adg cumãntatã (cu-mãn-tá-tã), cumãntats (cu-mãn-tátsĭ), cumãntati/cu-mãntate (cu-mãn-tá-ti) – (unã cu cumãndat)

§ cumãntari/cu-mãntare (cu-mãn-tá-ri) sf cumãntãri (cu-mãn-tắrĭ) – (unã cu cumãndari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curutmã

curutmã (cu-rut-mắ) sm curutmadz (cu-rut-mádzĭ) – arafi iu s-bagã cashlu si s-usucã la stani; cãlivã tu cari s-tsãni cashlu la stani; gãrtu
{ro: comarnic}
{fr: planchette dans une bergerie servant à sécher le fromage}
{en: place or rack for drying and keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrtu

gãrtu (gắr-tu) sn gãrturi (gắr-turĭ) – cãlivã tu cari s-tsãni cashlu la stani; arafi iu s-bagã cashlu si s-usucã la stani; curutmã
{ro: comarnic}
{fr: endroit d’une bergerie; claie (pour fromage)}
{en: cheese rack}
ex: l-bãgã s-doarmã tu gãrtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

halcumã

halcumã (hál-cu-mã) sf halcomati/halcomate (hal-có-ma-ti) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); aramã, bacrã, halcumã
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre}
{en: copper}
ex: li-adarã di halcuma (bãcãrea) atsea hasã; cheptul, canda cã eara di halcumã (bãcãri); am yinghits ucadz di halcumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndatã

mãndatã (mãn-dá-tã) sf mãndati/mãndate (mãn-dá-ti) shi mãndãts (mãn-dzắtsĭ) – hãbari noauã (nishtiutã ninga) tsi sã spuni a unui om icã a ntreagãljei lumi tra si sã shtibã; zbor tsi s-pitreatsi cu cariva (cu poshta) la un tsi s-aflã diparti; zbor bun (sistisea) tsi s-bagã trã cariva (cã easti bun shi acshu) cãndu easti pitricut iuva (la cariva altu); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, halat, glas, idisi, zbor, sistisi;
(expr: nj-yini mãndatã = nj-yini unã noimã, nj-yini ergu)
{ro: veste, ştire, mesagiu; recomandaţie}
{fr: nouvelle, information, commission, message; recommandation}
{en: news, information, message; recommendation}
ex: luplu nu-ashteaptã di pri mãndãts (glasuri, shtiri, hãbãri) ta si shi ngrashi gusha; mãndati (zboarã, hãbãri) pitricurã Ianina sã-sh caftã sãndzili; canda-nj yini nã mãndatã
(expr: nj-yini hãbari, unã noimã, nj-yini ergu); sh-adusi aminti di mãndãtsli (sartsinjli, zboarãli) a featilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã