|
|
coluv
RO:berc, fără coadă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:32155>2014-05-14 22:31:03.039841 »
coluv
coluv (có-luvŭ) adg coluvã (có-lu-vã), coluyi (có-luyĭ), coluvi/co-luve (có-lu-vi) – (cãni) tsi nu-ari coadã, ari unã coadã multu shcurtã icã, unã coadã tsi-lj s-ari shcurtatã
{ro: berc}
{fr: sans queue (en parlant des chiens)}
{en: without tail (talking about dogs)}
ex: carishti tsi-lj featsi vulpea, di-armasi coluv, fãrã coadã; angãnã cãnili coluv (fãrã coadã)
cãni/cãne
cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu
pliumbu
pliumbu (plĭúm-bu) sn pliumburi (plĭúm-burĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri (ca, bunãoarã, sulini, chiunghi, curshumi, etc.);
2: unã balã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: trec pliumbul prit nel = hiu multu bun tra s-agudescu nishanea (ljau, agudescu semnul) cãndu amin cu tufechea)
{ro: plumb; glonţ de puşcă}
{fr: plomb; balle de fusil}
{en: lead; rifle bullet}
ex: coluv agru-porcu gurlinda s-dutsi n munti (angucitoari: pliumbul); pirunjli sh-lingurli suntu di pliumbu; vãtãmat di pliumbu (gugosh) di grã; s-poartã armi, pliumburi s-mutã
§ pljumbu (pljĭúm-bu) sn pljumburi (pljĭúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: pljumburli-nj tritsea pi la ureclji; nu s-vãtãma lishor-lishor, cã pljumbul arucat pi nãs s-turna nãpoi; lj-trapsi cu tufechea shi pljumbul, tu loc ta s-u-agudeascã ea, s-turnã nãpoi; nu-acãtsa pljumbul, cã lãmnjili, vedz, nu-au chealea moali
§ plumbu (plúm-bu) sn plumburi (plúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: tritsea plumbul prit nel
(expr: eara multu bun cãndu loa s-agudeascã semnul)
§ pljumbã (pljĭúm-bã) sf pljumbi/pljumbe (pljĭúm-bi) – (unã cu pliumbu)
ex: mi-agudirã cu pljumba (gugoshlu)
§ plumbã (plúm-bã) sf plumbi/plumbe (plúm-bi) – (unã cu pliumbu)
§ pliumbuescu (plĭum-bu-ĭés-cu) vb IV pliumbuii (plĭum-bu-íĭ), pliumbueam (plĭum-bu-ĭámŭ), pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuiri/pliumbuire (plĭum-bu-í-ri) – bag pliumbu tu-un lucru (s-lu fac ma greu); acoapir un lucru cu-un petur di pliumbu; vulusescu un lucru cu pliumbu
{ro: plumbui}
{fr: plomber}
{en: lead}
ex: sh-pliumbuirã saltsãli tra s-hibã ma grei
§ pliumbuit (plĭum-bu-ítŭ) adg pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuits (plĭum-bu-ítsĭ), pliumbuiti/pliumbuite (plĭum-bu-í-ti) – ts-li s-ari bãgatã pliumbu; tsi easti acupirit (vulusit) cu pliumbu
scot
scot (scótŭ) vb III shi II scosh (scóshĭŭ), scuteam (scu-teámŭ), scoasã (scŭá-sã), scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) shi scuteari/scuteare (scu-teá-ri) – l-dau nafoarã di-iuva; l-duc iuva; aspun tsi easti, tsi am; trag chealea di pi yimishi, gulescu tsiva dit scafã, etc.
(expr:
1: nj-scosh mãna i ciciorlu = nj-strãngulsii (nj-shutsãi, nj-cluzunsii) mãna i ciciorlu;
2: scot tu padi, scot tu migdani = dzãc (aspun) tsiva tra s-u avdã (s-u veadã) tutã dunjaea shi s-nu-armãnã ascumtã;
3: scot ahoryea = dispartu, mpartu, aleg ahoryea;
4: cari scoasi (atsel lucru, xeana, sculia, etc.) = cari s-mindui (la-atsel lucru, tra si s-ducã lumea tu xeani, la sculii, etc.);
5: scot dit minti (cap) = nj-easi dit minti (cap) ashi cum u minduescu mini, tsi-nj dzãc cu mintea, nj-dau cu mintea, lugursescu, fãndãxescu;
6: u scot (bisearica) la (cafine) = mi duc la (cafine) tu loc tra s-mi duc la (bisearicã);
7: nj-scot (ljau) pãnea = lucredz tra s-amintu pradz shi s-pot s-bãnedz, sã-nj trec bana;
8: nji scot ahtea (arãzganlu) = lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, mi arãzgan, ãnj ljau ahtea (sãndzili);
9: nji scot foclu = (i) lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, ãnj ljau ahtea (sãndzili); (ii) isihãsescu;
10: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
11: nj-scoati suflitlu = mi creapã, mi nvirineadzã multu, mi fatsi s-trag nitraptili, mi tirãnseashti;
12: l-scot filii-filii = lu-adar cumãts;
13: mi scoati dit minti = mi fatsi sã-nj cher mintea, s-glãrescu di minti; nji sã scoalã mintea;
14: scot un cãntic = scol (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
15: mi scoati nafoarã = (tsiva tsi-am mãcatã) mi fatsi s-pot s-es nafoarã (s-mi cac);
16: nj-scot ocljilj = mi cac (es nafoarã, cu zori i fãrã zori);
17: lj-scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; ljau di-iuva (lj-caftu a unui s-lucreadzã, sã-nj da, etc.) ma multu di cãt easti arada, l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
18: scoati-lj ocljilj! = alasã-l s-facã tsi va, si s-ducã iu va, la draclu, nu voi s-lu ved dininti, s-lu lja neclu!;
19: nu-am iu si scot caplu = nj-easti multã-arshini, mi ngroapã loclu di-arshini)
{ro: scoate, trage, ridica, evacua, goli, etc.}
{fr: ôter, tirer, enlever, arracher, évacuer; montrer, etc.}
{en: remove, take away, pull out, evacuate, show, etc.}
sots
sots (sótsŭ) sm, sf, adg soatsã (sŭá-tsã), sots (sótsĭ), soatsã (sŭá-tsã) – om cari fatsi un lucru deadun cu cariva (s-dutsi la idyea sculii, imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; cariva cu cari fats unã preaclji; tsi fatsi sutsatã (tsi easti preaclji) cu cariva; tsi easti bãrbatlu (nicuchirlu) a unei muljari, icã muljarea (nicuchirã, nveastã) a unui bãrbat; oaspi, urtac;
(expr:
1: suntu sots = suntu preaclji; suntu dauã lucri di-unã soi (ca, bunãoarã, curdeli, pãrpodz, mãnush, etc.) cari, di-aradã, s-aflã totna deadun;
2: easti sots = easti un dit unã ahtari preaclji;
3: nu sh-ari (nu lj-aflji) sots = nu-ari preaclji; nu-ari (nu-aflji) altu ca el;
4: shi… aoa u fac sotslji = shi… fuga; shi… ciulica; shi… aoa u cãrtsãneashti, u-anganã cãtsaua, etc.)
{ro: tovarăş, prieten}
{fr: compagnon, camarade, ami}
{en: companion, comrade, friend}
ex: mi dush n hoarã cu-unã soatsã (oaspitã); nu-nj deadish dado bun sots (bãrbat, nicuchir); lj-deadi s-aibã sots (cariva cu cari s-hibã deadun, muljari, nveastã), s-aibã Eva; iu fush soatse? (oaspe?); s-featsirã eara sots (oaspits); di soatsãli (oaspitili) tuti, tini ti-alidzeai; mãna-aspealã soatsa
(expr: alantã mãnã) shi dauãli aspealã fatsa; feata-aestã sh-eara glarã, cum sots nu-avea
(expr: cum preaclji nu-avea, cum nu-avea altã ca ea tu lumi); cari ãl vidzu ahãt avut sh-ahãt dishtiptat cã nu-ari sots (cã nu-ari preaclji, altu ca el); nishani, fãr di sots (fãrã preaclji); ma njiclu, sots nu-avea tu giuneatsã sh-tu mushuteatsã; sotslj-a tãi lucreadzã, tini shedz; doilji eara sots (urtats); nu-nj fatsi sotslu (bãrbatlu) dzãsi nãsã; nu pot s-lj-aflu soatsa
(expr: preaclja) a gheatãljei; easti muljari tsi nu pots s-lj-aflji soatsa
(expr: preaclja, altã bunã ca nãsã); si s-ducã tri leamni soatsã
(expr: deadun); nu-avea soatsã
(expr: preaclji, vãrnã alã) ca nãsã; u chicã dinanumirea sh-aoa featsirã sotslji
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) cãtrã tu pãduri
§ sutsatã (su-tsá-tã) sf sutsãts (su-tsắtsĭ) – parei di oaspits tsi s-adunã sh-fac tsiva (sta sh-fac muabeti, lucreadzã, imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; urtãclãchi, sinastrufii, cumpanii
tsãruhi/tsãruhe
tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor
§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)
§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)
§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar
§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior
vulpi/vulpe
vulpi/vulpe (vúl-pi) sf, adg vulchi (vúl-chi) – agru-prici di pãduri (mari cãt un cãni, cu ghuna ca aroshi, alicã, cu urecljili chipitoasi, cu mutsa ngustã) cunuscutã trã hãrli shireti tsi li ari; guna loatã sh-lucratã (ca palto, etc.) di la aestã agru-prici; schilã (fig:
1: bishinã di vulpi = popurdã, unã soi di bureati tsi s-mãcã;
2: vulpi = cheali, gunã di vulpi; stranj di cheali di vulpi;
3: vulpi (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, mãlãgar, puniro, tirtipci; expr:
4: vulpi veaclji (om multu shiret, cumalindru, pispu, etc.;
5: tsi vulpi tãcutã-i! = tsi om ipucrit easti, tsi nu dzãtsi atseali tsi mindueashti;
6: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
7: ca vulpea cu coaljili a tsaplui = ashteaptã tsiva ncot; [adutsem aminti cã pãrmitlu dzãtsi cã vulpea, vidzãndalui cã s-minã coaljili-a tsaplui, pistipsea cã va-lj cadã sh-tr-atsea ashtipta tra s-li mãcã];
8: vulpea, cari nu-agiundzea auãli, dzãtsea cã-s acri = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui cari, cãndu nu poati s-aibã (s-facã) un lucru, dzãtsi taha cã nu l-ari-ananghi)
{ro: vulpe, şiret}
{fr: renard, fourbe}
{en: fox}
ex: dusi mãrata di vulpi; ne gãljinj avem, ne di vulpi n-avigljem; vulpea, cãt easti di shireatã, cadi tu stãpitsã; shi vulpea s-acatsã di patruli cicioari; vulpea, cãndu s-vidzu fãr coadã, vru s-li facã tuti coluvi; nãs tsi nu vrea, na! iu astalji nã vulpi; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã; nu tricu-unã dzuã shi na-ts-u cumbara vulpi; cari dusi vulpea, nu ts-alãsã njari tu oalã; njarea tutã u-avea glãpuitã mastorsa di vulpi; dupã putsãnã oarã agiundzi la vulpi; vulpea-lj deadi nã cali; loai nã cheatrã, lj-aminai unã pri cãpuljili ali vulpi; tsi vulpi (fig: shiret, shireatã) tãcutã hii!; si nviscu di vulchi (fig: guni di cheali di vulpi)
§ vulponj (vul-pónjĭŭ) sm, sf, adg vulpoanji/vulpoanje (vul-pŭá-nji), vulponj (vul-pónjĭ), vulpoa-nji/vulpoanje (vul-pŭá-nji) – (unã cu vulpi)
ex: nu ti lja cu vulponjlu atsel (fig: omlu atsel shiret, cumalindru), cã va s-ti-arãdã
§ vulpilji/vulpilje (vul-pí-lji) sf vulpilj (vul-píljĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret ca unã vulpi; pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, tirtipi
{ro: şiretenie}
{fr: fourberie, finauderie}