DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acoalã1

acoalã1 (a-cŭá-lã) sf acolj (a-cóljĭ) – cumatã di carti ti scriari; coalã, carti, hãrtii, frãndzã, filã
{ro: coală de hîrtie}
{fr: feuille de papier}
{en: sheet of paper}
ex: lja vãrã ndauã acolj apoea shi s-astuchi tuti guvili

§ coalã (cŭá-lã) sf colj (cóljĭ) – (unã cu acoalã1)
ex: loai sh-mini doauã coali (frãndzã) di carti vinitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arombu2

arombu2 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; colj, boashã, topã, hãrhãndelj, pungã;
(expr: sã-nj lja arombul! = nu mi mealã, nu poati si-nj facã dip tsiva!)
{ro: coaie, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrcudii

bãrcudii (bãr-cu-díĭ) sf pl – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles}
{en: bagatelles}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boashã

boashã (bŭá-shã) sf boashi/boashe (bŭá-shi) – un mãdular (ur-gan) di-a omlui (di-a pravdãljei) tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui (a mascurlui); colj, topã, pungã, arombu, hãrhãn-delj
{ro: coi, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
ex: lji scoasirã boashili (coaljili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrãuli/cãrãule

cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) sf cãrãulj (cã-rã-úljĭ) – om i ceatã di oaminj (stratiots) tsi alagã tu locuri (cãljuri) tra s-veadã tsi s-fatsi (ma s-aibã dushmanj, furi, etc.); un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); atsea tsi fatsi atsel tsi aveaglji; caraulã, cãrãulã, cãrãulgi, caracoli, culuchi, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: patrulă; strajă, sentinelă}
{fr: patrouille; garde, sentinelle}
{en: patrol; guard, sentry}
ex: shadi Costa cãrãuli (caracoli, di-aveaglji); cãrãulea (straja) mi-aduchi

§ caraulã (ca-ra-ú-lã) sf carauli/caraule (ca-ra-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caraula (caracolea)

§ cãrãulã (cã-rã-ú-lã) sf cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: aveaglji cãrãulã (fatsi strajã); cãrãula (straja) nu mi vidzu

§ caracoli/caracole (ca-ra-có-li) sf caracolj (ca-ra-cóljĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caracolea; easti caracoli di gindãrmadz

§ culuchi/culuche (cu-lú-chi) sf culuchi (cu-lúchĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi culuchea (caracolea); mi-acãtsã culuchea (cãrãulea) noaptea; ti lja culuchea cara s-ti veadã noaptea fãrã fineri

§ cãrãulgi (cã-rã-ul-gí) sm cãrãulgeadz (cã-rã-ul-gĭádzĭ) – om tsi fatsi parti dit unã ceatã di oaminj tsi-alagã cãrãulã (caracoli); om (stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); cãrãulã, cãrãuli, caracoli, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}

§ cãrãulsescu (cã-rã-ul-sés-cu) (mi) vb IV cãrãulsii (cã-rã-ul-síĭ), cãrãulseam (cã-rã-ul-seámŭ), cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) – stau di-aveglju tsiva; fac strajã; stau (shed, fac, etc.) cãrãuli
{ro: sta de veghe}
{fr: être de garde, veiller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

colja-mbolja

colja-mbolja (có-ljĭam-bó-ljĭa) invar – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.;
(expr: colja-mbolja, Yeani cushuri! = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi oaspi diunãoarã, cu tutã dunjaua, ashi dinapandiha, tri lucri di njicã simasii, lucri di njicã tinjii)
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: vétiles, sornettes}
{en: trifles, bagatelles}
ex: tsi ari trã vindeari?, e, colja-mbolja; tsi dzãtsi, lai?, e, colja-mbolja (tsiva, mash curcufeli, chirãturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colj

colj (cóljĭŭ) sn coalji/coalje (cŭá-lji) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; boashã, topã, arombu, hãrhãndelj, pungã, gortsã (fig. pl);
(expr:
1: ari coalji mãri = easti multu gioni, vãrtos;
2: va-nj mãcã coaljili! = nu poati si-j facã tsiva, nu mi mealã, nu-am fricã di el)
{ro: coi, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
ex: coalji di birbec bãtut; nu ti-acatsã cu el cã ari coalji mãri
(expr: easti multu vãrtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curcubetã

curcubetã (cur-cu-bé-tã) sf curcubeti/curcubete (cur-cu-bé-ti) – numã datã la ma multi planti tsi au un trup lungu (cari poati s-agiungã pãnã la 4m) tsi s-tradzi azvarna pri loc, frãndzã mãri, lãrdzi, sh-acupiriti cu peri ascuri, shi cu lilici mãri galbini-purtucalishi tsi da yimishi mãri (di-aradã ma mãri di caplu-a omlui shi cãtivãrãoarã pot s-agiungã pãnã la 15-20Kg), stronghili, cu coaja albã, galbinã, purtucalishi, etc., cu carnea di nuntru moali, dzãmoasã tsi s-mãcã heartã, coaptã, tu mãcãri i tu piti, mplinã di simintsã albi, mãri tsi s-buni tu mãcari (di-aradã fripti); yimisha faptã di-aestã plantã; citurã;
(expr:
1: (cap di) curcubetã = (i) cap, cãrãfetã, carafetã, ciuturã; (ii) cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di citurã;
2: nu-lj talji curcubeta; si-lj dinjits curcubeti easti; ari cap di curcubetã; easti cu curcubeta goalã; easti curcubetã; curcubetã lu-ari caplu, etc. = om tsi easti glar, hazo, tivichel, prostu, cu caplu gros, ca unã pravdã cari mãcã coji di curcubeti; tsi nu easti dishteptu, tsi nu-nj talji caplu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; tsi nu-ari minti n cap; etc.
3: li bag tu curcubetã = li bag tu cãrãfetã; li aduchescu sh-li bag ghini tu minti tra s-nu li-agãrshescu;
4: doilji bes tu-unã curcubetã = suntu oaspits bunj, s-uidisescu multu;
5: (dzãtsi, vindi) curcubeti hearti, curcubeti di Kirasova = (zburashti, dzãtsi) glãrinj, minciunj, chirãturi, papardeli, curcufexali, burlidz mbãirati; mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, grandzali-mandzali, etc.;
6: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
7: curcubetã trã beari = vas faptu dit coaja-a unei curcubetã uscatã;
8: lj-umplu curcubeta = l-cãndãrsescu, l-fac s-aducheascã;
9: va-nj bea curcubeta apã = va mi vatãmã, va mor;
10: (muljarea) furã curcubeta = (muljarea) armasi greauã, cu sartsinã)
{ro: dovleac}
{fr: citrouille, courge, gourde, calebasse}
{en: pumpkin, gourd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); tindu funi sh-adun gljami (angu-citoari: curcubeta); easti mplin di lumi, tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor (angucitoari: curcubeta); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); s-dutsi, s-dutsi curcubeta la apã, pãnã s-frãndzã nãoarã; la armãnj nu-aflji curcubeti cu gushi; na! iu dau di nã simintsã di curcubetã; ninga nu timsi gushi curcubeta, sh-mutã cap; cãndu curcubetã, cãndu gusha lungã; cãndu criscush, curcubetã, sh-cãndu strãmbash cap?; lj-bea curcubeta apã
(expr: easti mortu); tsi cap di curcubetã ari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn