{en: stand guard, watch}
ex: mutrita a ljei cãrãulseashti (aveaglji, sta di-aveaglji)

§ cãrãulsit (cã-rã-ul-sítŭ) adg cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsits (cã-rã-ul-sítsĭ), cãrãulsiti/cãrãulsite (cã-rã-ul-sí-ti) – tsi easti avigljat
{ro: vegheat, urmărit cu vederea}
{fr: qui est sous veille}
{en: watched}
ex: tini fush cãrãulsit (vidzut, bãgat oarã di tsi fãtseai)

§ cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) sf cãrãulsiri (cã-rã-ul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãrãulseashti
{ro: acţiunea de a sta de veghe; veghere, strajă}
{fr: action d’être de garde, de veiller}
{en: action of standing guard, of watching}

(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

(expr: tsi glar easti!, tsi greu aducheashti!); tuti suntu curcubeti
(expr: (i) tuti suntu proasti, glari, tsi nu-aduchescu lishor tsi lã si dzãtsi; icã (ii) tuti tsi dzãc suntu glãrinj, chirãturi, papardeli, etc.); mama nã featsi pitã di curcubetã; unoarã sh-tru-unã etã, nã pitã di curcubetã; lj-si mãca a aushlui multu pita di curcubetã; sh-u-alipidã coaja di curcubetã; nu vindu nitsi linti
(expr: nitsi nu mi-alavdu), nitsi curcubeti di Kirasuva
(expr: nitsi minciunj nu dzãc); curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; mã-sa lj-umplu curcubeta
(expr: l-cãndãrsi), cã ficiorlji minciuneadzã; geaba-lj dzãsh tsi s-facã cã nu-lj si umpli curcubeta
(expr: nu-aducheashti); feata asculta sh-li bãga tu curcubetã
(expr: li bãga ghini tu minti tra s-nu li agãrshascã)

§ curcubitar (cur-cu-bi-tárŭ) sm, sf, adg curcubitarã (cur-cu-bi-tá-rã), curcubitari (cur-cu-bi-tárĭ), curcubitari/curcubitare (cur-cu-bi-tá-ri) – omlu tsi creashti i vindi curcubeti
{ro: crescătorul sau vânzătorul de dovleci}
{fr: celui qui cultive ou qui vend des citrouilles}
{en: pumpkin grower or seller}
ex: curcubitare
(expr: om tsi ti-alavdzã, tsi zburãshti glãrinj, chirãturi, etc.), a njia va-nj vindzã curcubeti?
(expr: a njia va-nj dzãts?; pri mini vrei s-mi-arãdz?)

§ curcubitu-shi/curcubitushe (cur-cu-bi-tú-shi) sf curcubitushi/curcubi-tushe (cur-cu-bi-tú-shi) – unã soi di curcubetã njicã, lungã shi suptsãri, tsi s-bagã tu mãcãri i tu piti shi sh-u-adutsi tu videari cu cãstrãvetslu; curcubitushcã
{ro: dovlecel}
{fr: courgette}
{en: zucchini}
ex: dada featsi curcubitushi umpluti; pita di curcubitushi easti multu bunã

§ curcubitushcã (cur-cu-bi-túsh-cã) sf cur-cubitushchi/curcubitushche (cur-cu-bi-túsh-chi) – (unã cu curcubitushi)

§ cuciubeauã (cu-cĭu-beá-ŭã) sf cuciubei (cu-cĭu-béĭ) – (unã cu cuciubã)

§ cuciubeu (cu-cĭu-béŭ) sm cuciubei (cu-cĭu-béĭ) – (unã cu cuciubã)

§ ciubã (cĭú-bã) sf ciubi/ciube (cĭú-bi) – (unã cu cuciubã)

§ cuciub1 (cú-cĭubŭ) sn cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) – cumatã dit truplu-a unui arburi tãljat; cuciubã, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij
{ro: buştean, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre}
{en: tree trunk, tree log}
ex: ashtiptã di tricu cuciublu (chiutuclu)

§ chiutuc (chĭu-túcŭ) sm chiututs (chĭu-tútsĭ) – cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; chiutuchi, cutsur, bucium, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij; (fig: chiutuc = (i) tsi ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) tsi easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; (iii) zãconi, nom; carti mari, chitapi cu nomuri)
{ro: buştean, butuc, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre, billot}
{en: tree trunk, log, block (of wood)}
ex: sh-bãgã bratslu pi chiutuc (bucium) shi-l tãlje; shidzu pi-un chiutuc (cutsur); sã scrii tu chiutuc (fig: carti)

§ chiutuchi/ciutuche (chĭu-tú-chi) sf chiutuchi (chĭu-túchĭ) – (unã cu chiutuc)
ex: chiutuchea (fig: cartea, chitapea cu nomuri) aoa n-aspuni

§ discãciub (dis-cã-cĭúbŭ) vb I discãciubai (dis-cã-cĭu-báĭ), discãciubam (dis-cã-cĭu-bámŭ), discãciubatã (dis-cã-cĭu-bá-tã), discãciubari/discãciubare (dis-cã-cĭu-bá-ri) – talj unã pãduri, tra s-u facã bunã trã lucrarea-a loclui (pãshuni icã agru)
{ro: desţeleni}
{fr: défricher une forêt}
{en: cut and fallow a forest land}
ex: va s-discãciub nã parti di pãduri

§ discãciubat (dis-cã-cĭu-bátŭ) adg discãciubatã (dis-cã-cĭu-bá-tã), discãciubats (dis-cã-cĭu-bátsĭ), discãciuba-ti/discãciubate (dis-cã-cĭu-bá-ti) – (pãduri) tsi easti tãljatã tra si s-fac loc ti pãshuni (arungu) i agri (crishtearea di grãni)
{ro: des-ţelenit}
{fr: (forêt) défrichée}
{en: (forest land) cut and fallowed}

§ discãciubari/discãciubare (dis-cã-cĭu-bá-ri) sf discãciuberi (dis-cã-cĭu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãciubeadzã nã pãduri
{ro: acţiunea de a desţeleni}
{fr: action de défricher une forêt}
{en: action of cutting and fallowing a forest land}

§ dishtiptari/dish-tiptare (dish-tip-tá-ri) sf dishtiptãri (dish-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishteaptã dit somnu (tu minti) cariva
{ro: acţiunea de a trezi din somn; trezire}
{fr: action de (se) reveiller, de s’éveiller}
{en: action of awakening, of waking up}

§ dishtiptatã (dish-tip-tá-tã) sf pl(?) – starea tu cari s-aflã atsel tsi (i) easti dishtiptat dit somnu icã (ii) dishtiptat tu minti
{ro: starea de a fi treaz, de a fi inteligent}
{fr: reveil, éveil, intelligence}
{en: awakening, intelligence}

§ dishtiptãciuni/dishtiptãciune (dish-tip-tã-cĭu-ni) sf dishtiptãciunj (dish-tip-tã-cĭunjĭ) – harea tsi u ari atsel tsi easti (i) dishtiptat dit somnu i (ii) dishteptu la minti
{ro: deşteptăciune, inteligenţă}
{fr: intelligence, perspicacité}
{en: intelligence, shrewdness}
ex: feata nu vrea arcari naparti tu dishtiptãciuni; nu cama putea di marea dishtiptãciuni ali featã; cãndu avdzã dishtiptãciunea a featãljei u cãftã ti nveastã