DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cufetã

cufetã (cu-fé-tã) sf cufeti/cufete (cu-fé-ti) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, poami, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cocã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: s-tsã ljai cufeti tra s-mãts; lj-avea gepurli mplini di cufeti

§ cofetã (co-fé-tã) sf cofeti/cofete (co-fé-ti) – (unã cu cufetã)
ex: lj-umplu gepurli di cofeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã
{ro: dulceaţă, prăjituri}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shicher

shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai

§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii

§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj

§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
{fr: grisâtre, de la couleur du sucre}
{en: greyish, that has the colour of sugar}
ex: cu-unã shchepi shecherlii (sivã, grivã)

§ nebetshicher (ne-bet-shi-chĭérŭ) sn nebetshicheruri (ne-bet-shi-chĭé-rurĭ) [bãgats oarã cã, di itia cã zborlu “nebetshicher” easti faptu dit alichirea-a dauãlor zboarã, “nebet” shi “shicher”, gramatili “tsh” s-avdu: “t-sh” nu “ts-h”] – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, candyiu
{ro: candel, zahăr cristalizat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn