DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cudosh

cudosh (cu-dóshĭŭ) adg cudoashi/cudoashe (cu-dŭá-shi), cudosh (cu-dóshĭ), cudoashi/cudoashe (cu-dŭá-shi) – omlu tsi nicuchir-seashti un putanaryio (casã cu putani); omlu tsi-agiutã putanili si sh-aflã mushtiradz cu cari si s-bagã tu ashtirnut trã paradz; codosh
{ro: codoş}
{fr: entremetteur, proxénète}
{en: procurer, white slaver}

§ cudushlãchi/cudushlãche (cu-dush-lắ-chi) sf cu-dushlãchi (cu-dush-lắchĭ) – atsea tsi fatsi cudoshlu; tehnea di cudosh; codushlãchi
{ro: codoşie}
{fr: action d’entremetteur, de proxénète}
{en: procurement, white slavery}

§ codosh (co-dóshĭŭ) adg codoashi/codoashe (co-dŭá-shi), codosh (co-dóshĭ), codoa-shi/codoashe (co-dŭá-shi) – (unã cu cudosh)

§ codushlã-chi/codushlãche (co-dush-lắ-chi) sf codushlãchi (co-dush-lắchĭ) – (unã cu cudushlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãrchin

gãrchin (gãr-chínŭ) sm gãrchinj (gãr-chínjĭ) – soi di purnu, un pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru tsi sh-u-aduc cu purnili shi damaschinili; damaschin, purnu
{ro: specie de prun, corcoduş}
{fr: espèce de prunier, mirabelle}
{en: species of plum tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

prun

prun (prúnŭ) sm prunj (prúnjĭ) – pom tsi nu creashti sh-multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi-verdzã shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru, cu hroma ca vinitã, aroshi i galbinã, buni tu mãcari; purnu, damaschin, gãrchin
{ro: prun, corcoduş}
{fr: prunier}
{en: plum tree}
ex: ascuturãm prunjlji; suntu pãduri di prunj

§ prunic (pru-nícŭ) sm prunits (pru-nítsĭ) – prun njic
{ro: prun mic}
{fr: petit prunier}
{en: small plum tree}

§ prunã (prú-nã) sf pruni/prune (prú-ni) – yimisha faptã di prun, arucutoasã sh-mari cãt nuca, vinitã, aroshi i galbinã, dultsi i acrã sh-bunã tu mãcari; purnã, damaschinã;
(expr:
1: pruni gumãreshti = unã soi di pruni mãri sh-arucutoasi;
2: prunã di Bosna = prunã vinitã, damaschinã)
{ro: prună, corcoduşă}
{fr: prune}
{en: plum (fruit)}
ex: plãndzea cu lãcrinjli ca pruna (mãri ca pruna), lji spusi tuti unã cãti unã; prunili nicoapti suntu acri; featsim unã arãchii bunã di pruni; trãsh sumsoarã, ãlj vidzu un semnu cãt nã prunã mari; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã

§ prunami/pruname (pru-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di pruni
{ro: mulţime de prune}
{fr: quantité de prunes}
{en: quantity of plums}

§ purnu1 (púr-nu) sm purnji (púr-nji) – (unã cu prun)
ex: cai-i sum purnu, mãcã purni

§ purnã1 (púr-nã) sf purni/purne (púr-ni) – (unã cu prunã)
ex: nji s-acrirã dintsãlj di purni

§ agruprun (a-ghru-prúnŭ) sm agruprunj (a-ghru-prúnjĭ) (scriat shi agru-prun) – arburi cu boea njicã tsi creashti agru tu pãduri, cu frãndzãli tsi au unã mardzini dintsatã, cu fructi njits, arucutoasi sh-acri; agrupurnu
{ro: prun pădureţ}
{fr: prunier sauvage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn