|
|
codabatrã
codabatrã (co-da-bá-trã) sf – vedz tu cutrubatã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cutrubatãcod
cod (códŭ) sn – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cot1 shi cot2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcodosh
codosh (co-dóshĭŭ) adg – vedz tu cudosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cudoshcodru1
codru1 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – loc multu tes (tu cãmpu i la munti) tu cari crescu arburi (di-aradã agri, nisiminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari poati creascã sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-iu s-aflã sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; codur, pãduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig:
1: codru = (i) munti i cãrciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s-adunã dunjaea dzãlili di sãrbãtoari, s-facã muabeti, s-yiurtiseascã, s-tragã corlu, s-gioacã, etc.; (iii) loclu iu s-adunã lumea s-vindã i s-acumpãrã lucri; pãzari, piatsã; (iv) loclu iu si ngroapã mortsãlj a hoarãljei; la grochi, grupishti, murmintsã, chimitir)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: s-mi scots ndzeanã tu codru (munti cu pãduri); Yeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frãmti, aclo n codru (pãduri) tru-unã deagã, sh-u tritsea dzua-lj ãntreagã; codri lãi cu prici; mi turnam dit codru; nvirdzã codrul (pãdurea); nj-yin din codru (dit pãduri); codrul (fig: forlu) din hoarã; s-acãtsã n codru (fig: tu padea-a hoarãljei iu s-adunã lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarãljei) iu nvãrtea corlu; gol din codru (fig: pãzari) s-nu s-toarnã; s-adunã aushaticlu n codru (fig: tu misuhori s-facã muabeti sã-sh caftã mintea, etc.); ishirã n codru (misuhori, padea iu vor s-gioacã) feati sh-gionj; gioacã n codru (fig: padea iu s-adunã trã gioc tinirlji); mi-adusi pãnã n codru (la murmintsã)
§ codur1 (có-durŭ) sn coduri/codure (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pãzari, misuhori) s-lu vindã; vinji n codur (fig: m pãzari) tra s-asunã toacã; tut codurlu (fig: tutã pãzarea) di oaminj i gol; mi dush ãn codur (fig: tu misuhori, m pãzari, la murmintsã)
codru2
codru2 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – cumatã di pitã i pãni; codur
{ro: bucată de pâine sau plăcintă aromânească}
{fr: morceau de pain ou “pitã” aroumaine}
{en: piece of bread or Aromanian “pitã”}
ex: nj-talji un codru (nã cumatã) di pitã; imnã cu codrul (cumata di pãni) tu mãnã
§ codur2 (có-durŭ) sn coduri (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nj-deadi un codur (nã cumatã) di pitã
§ ncudurat (ncu-du-rátŭ) adg ncuduratã (ncu-du-rá-tã), ncudurats (ncu-du-rátsĭ), ncudurati/ncudurate (ncu-du-rá-ti) – arushãtsãt, shutsãt; (fig: ncudurat = faptu ca un cot; (cãlcãnjlu di pitã) tsi easti arushutsãt)
{ro: sucit; (“pită”) cu marginea răsucită}
{fr: tordu; (galette, “pita”) qui a le bord tors}
{en: twisted; (“pita”) with twisted border}
ex: pitã ncuduratã (fig: cu cãlcãnjlu shutsãt)
codushlãchi/codushlãche
codushlãchi/codushlãche (co-dush-lắ-chi) sf – vedz tu cudosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cudosharmã2
armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?
§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã
§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)
§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit
bajancã
bajancã (ba-jĭán-cã) sf bajantsi/bajantse (ba-jĭán-tsi) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; cutrubatã, coadã-baturã, cudubaturã, codabatrã, culususã, baturã
{ro: codobatură}
{fr: hochequeue}
{en: wagtail}
bãrbãrush1
bãrbãrush1 (bãr-bã-rúshĭŭ) sn bãrbãrushi/bãrbãrushe (bãr-bã-rú-shi) – mãnuclju i mnatã di poami (yimishi, fructi, lilici) ligati, deadun cu codzli-a lor; bãrburish, cãirush, cãrush, crush, aripinush
{ro: ciorchinel, mănunchi mic de fructe}
{fr: petit grapillon; petit faisceau de fruits}
{en: small bunch of fruits}
ex: nj-deadi un bãrbãrush di cireashi; featili es bãrbãrushi (ca un aripinush, cãirush) dit fadz
§ bãrburish (bãr-bu-ríshĭŭ) sn bãrburishi/bãrburishe (bãr-bu-rí-shi) – (unã cu bãrbãrush1)
ex: ca doauã bãrburishi (cãirushi) di frandzã
cãcãredz1
cãcãredz1 (cã-cã-rédzŭ) vb I cãcãrai (cã-cã-ráĭ) shi cãcãridzai (cã-cã-ri-dzáĭ), cãcãram (cã-cã-rámŭ) shi cãcãridzam (cã-cã-ri-dzámŭ), cãcãratã (cã-cã-rá-tã) shi cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãrari/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) shi cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di-unã gãljinã icã di-un cucot; cãrcãredz; (fig: cãcãredz = (i) cãntu ca unã gãljinã!; cãntu ca un cucot!; (ii) arãd multu, cãpãescu di-arãdeari, cu-unã boatsi dip ca-atsea a cucotlui)
{ro: cârâi; cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: glousser; caqueter (poule, coq)}
{en: cluck, cackle (hen, rooster)}
ex: cãcãreadzã-lj-u (fig: cãntã-lj, ca gãljina) sh-tini nãoarã; dado, va lj-u cãcãredz (fig: va lj-u cãntu ca un cucot); cãcãredz ca gãljina; cãcãreadzã niheamã s-ti avdu
§ cãcãridzat (cã-cã-ri-dzátŭ) adg cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãridzats (cã-cã-ri-dzátsĭ), cãcãridzati/cãcãridzate (cã-cã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi ca-atsea a gãljinãljei (a cucotlui); cãcãrat, cãrcãridzat, cãrcãrat
{ro: cârâit; cotcodăcit (găina, cocoşul)}
{fr: qui a gloussé; qui a caqueté (poule, coq)}
{en: who has clucked, who has cackleed (hen, rooster)}
§ cãcãrat (cã-cã-rátŭ) adg cãcãratã (cã-cã-rá-tã), cãcãrats (cã-cã-rátsĭ), cãcãrati/cãcãrate (cã-cã-rá-ti) – (unã cu cãcãridzat)
§ cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) sf cãcãridzãri (cã-cã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã gãljinã (cucot) cãcãreadzã; cãcãrari, cãrcãridzari, cãrcãrari
{ro: acţiunea de a cârâi; de a cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: action de glousser; de caqueter (poule, coq)}
{en: action of clucking, of cackling (hen, rooster)}
ex: cãcãridzarea-a gãljinãljei di cu seara nu easti semnu bun; a njia nu mi-arãseashti cãcãridzarea
§ cãcãra-ri/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) sf cãcãrãri (cã-cã-rắrĭ) – (unã cu cãcãridzari)
§ cãcãredz2 (cã-cã-rédzŭ) sm cãcãredz (cã-cã-rédzĭ) – curmarea (di cãndu-cãndu) a boatsãljei la cãntari (cum fatsi gãljina), cum easti adetea la turtsã cãndu cãntã
cãirush1
cãirush1 (cã-i-rúshĭŭ) sn cãirushi/cãirushe (cã-i-rú-shi) –
1: njic mãnuclju di poami (lilici, gãrnutsã di-auã, etc.) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapun, arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãrmãstar, cãrush, crush, gãearnush;
2: mãnuclju di poami (lilici) ligati deadun cu codzli-a lor; cãrush, crush, bãrbãrush, bãrburish, aripinush
{ro: ciorchine; ciorchinel, mănunchi mic de fructe}
{fr: grappe (de raisins); petit grapillon; petit faisceau de fruits}
{en: bunch of grapes; small bunch of fruits}
ex: dã-nj un cãirush di-auã; mãcai un cãirush di cireashi
§ cãrush1 (cã-rúshĭŭ) sn cãru-shi/cãrushe (cã-rú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: cãrush di-auã
§ crush1 (crúshĭŭ) sn crushi/crushe (crú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: dã-nj sh-a njia un crush (arapun) di-auã; ea dats-nji un crush (arapun) di-auã, s-ved, easti dultsi?
§ cãlãrush1 (cã-lã-rúshĭŭ) sn cãlãrushi/cãlãrushe (cã-lã-rú-shi) – (unã cu cãirush1)
ex: mãcai un cãlãrush (arapun) di-auã; arupshu dauã cãlãrushi di-auã; cãlãrushili (arapunjlji) lãescu
§ cãrãlush1 (cã-rã-lúshĭŭ) sn cãrãlushi/cãrãlushe (cã-rã-lú-shi) – (unã cu cãirush1)
§ cãrmãstar (cãr-mãs-tárŭ) sn cãrmãstari/cãrmãstare (cãr-mãs-tá-ri) – (unã cu cãirush1)
§ gãearnush (gã-ĭar-núshĭŭ) sf gãearnu-shi/gãearnushe (gã-ĭar-nú-shi) – (unã cu cãirush1)
cãrãnti
cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)
§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)
carpin
carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj
§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish
cinushi/cinushe
cinushi/cinushe (ci-nú-shi) sf cinushuri (ci-nú-shĭurĭ) – pulbirea tsi-armãni dupã tsi ardi ntreg, pãnã tu soni un lucru (lemnu, carti, etc.);
(expr:
1: nu-am cinushi n vatrã = hiu multu ftoh sh-nu-am tsiva dip;
2: alas cinusha aratsi n vatrã = fug di-acasã, apãrãtsescu casa;
3: catiun cinusha cãtrã nãs sh-u tradzi; catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
4: cinushi s-ti fats! = s-mori, s-nu-armãnã tsiva di tini)
{ro: cenuşă}
{fr: cendre}
{en: ash(es)}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); anvilea foclu cu cinushi; nu avea cinushi tu vatrã
(expr: eara multu oarfãn, nu-avea tsiva) di multi ori, ahãtã neaveari sh-ahãtã urfanji!; di cinusha albã s-nu fats turtã; shcrum shi cinushi bash; caftã feata ncoa, nclo, feata lj-alãsã cinusha aratsi tu vatrã
(expr: fudzi di-acasã, lu-apãrãtsi); cu putsãnã cinushi dit vatra-aestã s-lji fricari ocljilj shi s-vindicari; cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; cara ãlj deadi foc, nu armasi di nãsh nitsi cinushi; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi
§ cinushar (ci-nu-shĭárŭ) sm, sf cinusharã (ci-nu-shĭá-rã), cinushari (ci-nu-shĭárĭ) cinushari/cinushare (ci-nu-shĭá-ri) – atsel tsi spãstreashti (u-arneashti) cinusha; atsel tsi-adunã cinusha trã fãtsearea-a sãpunãljei; unã soi di pheat njic tu cari s-arucã cinusha di la tsigãri
{ro: cenuşar}
{fr: l’homme qui ramasse la cendre; cendrier}
{en: the man that cleans the ashes; ash-tray}
ex: vindurã cinusha tutã la cinushar sh-nu l-armasi ni trã lisivã
§ cinushirii/cinushirie (ci-nu-shi-rí-i) sf cinushirii (ci-nu-shi-ríĭ) – multimi di cinushi; loclu iu s-adunã cinusha
{ro: cenuşerie; locul unde se adună cenuşa}
{fr: quantité de cendres; lieu où on ramasse le cendre}
{en: quantity of ash; place for storing the ashes}
ex: cãtã cinushirii s-adunã?
§ ncinushedz (nci-nu-shĭédzŭ) vb I ncinushai (nci-nu-shĭáĭ), ncinusham (nci-nu-shĭámŭ), ncinushatã (nci-nu-shĭá-tã), ncinushari/ncinushare (nci-nu-shĭá-ri) – ardu un lucru sh-lu fac cinushi; murdãripsescu i umplu tsiva di cinushi; cinushedz
coada-a
coada-a calui (coá-da-cá-lui) sf codzli-a calui (códz-lea-cá-lui) – plantã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu
{ro: coada calului}
{fr: prêle des champs}
{en: field horsetail}
coada-a
coada-a cucotlui (coá-da-cu-cót-lui) sf codzli-a cucotlui (códz-lea-cu-cót-lui) – numã datã la ma multi turlii di planti tsi crescu mash tu locuri vlãngoasi shi aumbroasi dit pãduri, cu truplu subtsãri, stronghil sh-cu bãirushi, cu frãndzã lãrdzi shi sumigoasi (sh-cu cicior shcurtu), cu lilici di ma multi hromi, cari es cãti 2-3 deadun dit idyea cuditsã
{ro: coada cocoşului, pecetea lui Solomon}
{fr: sceau de Solomon}
{en: King Solomon΄s seal}