DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn