DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãpã

arãpã (a-rắ-pã) sf arãpi (a-rắpĭ) shi arãchi (a-rắchĭ) – catifur multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã (cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu); rãpã, ripã, creac, meal, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, areapit, areapid, arepit, aripidinã, himã, hãu, hau, hauã
{ro: râpă, prăpastie}
{fr: escarpement, précipice, abîme, gouffre}
{en: steep slope, abyss, chasm, precipice}
ex: pi arãpi mi-arucutirã

§ rãpã (rắ-pã) sf rãpi (rắpĭ) shi rãchi (rắchĭ) – (unã cu arãpã)

§ ripã (rí-pã) sf ripi (rípĭ) shi richi (ríchĭ) – (unã cu arãpã)
ex: cãrvanea, ripa nghios ascapã; s-ruzui ripa cu nãsh; earam pi-unã ripã (catifur, coastã) a muntilui

§ arãpos (a-rã-pósŭ) adg arãpoasã (a-rã-pŭá-sã), arãposh (a-rã-póshĭ), arãpoasi/arãpoase (a-rã-pŭá-si) – tsi ari tuti hãrli a unei arãpã; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, escarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: munti mari shi arãpos (cu multi arãpi, hãuri, etc.)

§ rãpos (rã-pósŭ) adg rãpoasã (rã-pŭá-sã), rãposh (rã-póshĭ), rãpoasi/rãpoase (rã-pŭá-si) – (unã cu arãpos)

§ areapit (a-reá-pitŭ) sn areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu arãpã)
ex: ca cãpãrli tu areapit (arãpã)

§ arepit (a-ré-pitŭ) sn arepiti/arepite (a-ré-pi-ti) – (unã cu arãpã)

§ arup4 (a-rúpŭ) sn arupuri (a-rú-purĭ) – (unã cu arãpã)
ex: plãndzi shi zghileashti sh-tu arup s-arucuteashti; aruplu a Sionlui

§ arocut2 (a-rócutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) – (unã cu arãpã)
ex: arocutlu (aripidina, gremlu) i mari; va s-alunits di pri arocut (arãpã)

§ aripidinã (a-ri-pi-dí-nã) sf aripidinj (a-ri-pi-dínjĭ) – loclu ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã nghios ca tu-unã arãpã; ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coacã2

coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coastã

coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu

§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmãturã1

curmãturã1 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; shilãturã tsi talji schinãratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, coacã, dirveni, arãstoacã, bugazi
{ro: curmătură}
{fr: tournant, coude}
{en: bend (of mountain), pass between mountains}
ex: noi aveam discãrcatã tu curmãturã (arãstoacã, bugazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Evã

Evã (é-vã) sf evi/eve (é-vi) – numa-a protãljei muljari dit lumi, faptã di Dumnidzã dit coasta-al Adam; numã di muljari; (fig: evã = muljari; muljari ursuzã, arauã; muljari hitrã, cumalindrã, shireatã)
{ro: Eva; femeie rea, şireată}
{fr: Eve; femme maline, fourbe, madrée}
{en: Eva, Eve; malicious, wicked woman}
ex: muljarea-i evã (fig: hitrã, arauã); lj-avea intratã ali evã (fig: a muljariljei) draclu-atsel cu un cicior; hilji di Evã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gol

gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)

§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn