|
coardã2
coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii
§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)
§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi
§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}
§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã
coardhã2
coardhã2 (cŭár-dhã) sf cordzã (cór-dzã) – unã cu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2discurdari/discurdare
discurdari/discurdare (dis-cur-dá-ri) sf – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2discurdat
discurdat (dis-cur-dátŭ) adg – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2discurdedz
discurdedz (dis-cur-dédzŭ) (mi) vb I – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2hoardã2
hoardã2 (hŭár-dã) sf – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2ncurdari/ncurdare
ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2ncurdat
ncurdat (ncur-dátŭ) adg – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2ncurdedz
ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I – vedz tu coardã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: coardã2