DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aslan2

aslan2 (as-lánŭ) sm, sf aslanã (as-lá-nã), aslanj (as-lánjĭ), aslani/aslane (as-lá-ni) – prici mari dit fumealja-a cãtushlor, carnivorã (tsi s-hrãneashti cu carni), tsi bãneadzã tu Africhii shi Asii, cu caplu mari sh-cu unã hioti (coamã) multu mari shi tufoasã pri cap; ljundar, ljunar; (fig: aslan (ca adg) = tsi easti gioni sh-livendu ca un aslan)
{ro: leu}
{fr: lion}
{en: lion}
ex: aslanlu ari percea lungã; ashi imnã mash aslanlu (ljundarlu, gionili ca aslan); vidzui nã aslanã cu puljlj-a ljei; tsi mutritã di aslan (di ljundar); nãvãlirã pri dushmanj ca aslanjlji; alipidatã aslanã (fig: livendã sh-gioni ca un ljundar); aslanã muljari!; mi hãrsescu cã ti ved aslanã; s-aspusirã aslanj (fig: gionj ca ljundarlji); vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pãrã)

§ arslan2 (ar-slánŭ) sm, sf, adg arslanã (ar-slá-nã), arslanj (ar-slánjĭ), arslani/arslane (ar-slá-ni) – (unã cu aslan2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grivã

grivã (grí-vã) sf grivi/grive (grí-vi) – per lungu shi stufos tsi creashti pi grumadzlu icã schinãratlu a unor prãvdã (ca, bunãoarã, calu, ljundarlu, etc.); coamã, hioti
{ro: coamă}
{fr: crinière}
{en: mane}
ex: cã pãnã la os, tu grivã, ti ved tãljat arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljundar

ljundar (ljĭun-dárŭ) sm, sf ljundarã (ljĭun-dá-rã), ljundari (ljĭun-dárĭ), ljundari/ljundare (ljĭun-dá-ri) – prici mari (fumealja-a cãtushlor), carnivorã (tsi s-hrãneashti cu carni), tsi bãneadzã tu Africã shi Asii, sh-cu unã hioti (coamã) multu mari shi tufoasã pri cap; aslan, arslan, ljunar; (fig: tsi easti gioni sh-livendu ca un ljundar)
{ro: leu}
{fr: lion}
{en: lion}
ex: analtu ca chiparishlu shi gioni ca ljundarlu (aslanlu); adutsi ljundarlji (aslanjlji) agri; s-vãtãmarã sh-doi ljundari (fig: gionj, icã aslanj); na veadi un ljundar sh-un cal; apa eara avigljatã di ljundar; aflã nã ljundarã tsi u-acãtsarã ponurli s-featã shi nu putea; lj-ascãpirã tu minti di seamnili dati di ljundarã

§ ljiundar (lji-un-dárŭ) sm, sf ljiundarã (lji-un-dá-rã), ljiundari (lji-un-dárĭ), ljiundari/ljiundare (lji-un-dá-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljunar (ljĭu-nárŭ) sm, sf ljunarã (ljĭu-ná-rã), ljunari (ljĭu-nárĭ), ljunari/ljunare (ljĭu-ná-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljiunar (lji-u-nárŭ) sm, sf ljiunarã (lji-u-ná-rã), ljiunari (lji-u-nárĭ), ljiunari/ljiunare (lji-u-ná-ri) – (unã cu ljundar)

§ ljondo (ljĭón-do) sm fãrã pl – numã tsi s-da a unui cãni tsi sh-u-adutsi cu-un ljundar
{ro: nume dat unui câine care seamănă cu un leu}
{fr: nom donné à un chien semblant à un lion}
{en: name given to a dog resembling a lion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn