DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin

§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui

§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}
{en: who is not invited}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acoalã1

acoalã1 (a-cŭá-lã) sf acolj (a-cóljĭ) – cumatã di carti ti scriari; coalã, carti, hãrtii, frãndzã, filã
{ro: coală de hîrtie}
{fr: feuille de papier}
{en: sheet of paper}
ex: lja vãrã ndauã acolj apoea shi s-astuchi tuti guvili

§ coalã (cŭá-lã) sf colj (cóljĭ) – (unã cu acoalã1)
ex: loai sh-mini doauã coali (frãndzã) di carti vinitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apãrãtsescu

apãrãtsescu (a-pã-rã-tsés-cu) vb IV apãrãtsii (a-pã-rã-tsíĭ), apãrã-tseam (a-pã-rã-tseámŭ), apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsiri/apã-rãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) –1: fug sh-alas singur unã hiintsã i un lucru; alas un loc si s-aspargã di nimutriri shi s-agiungã irnjiu; pãrã-tsescu, apãrãsescu, pãrãsescu, apãrnãsescu, pãrnãsescu, apãrnisescu, pãrnisescu, apãrnjisescu, pãrnjisescu, prãhtisescu, brãhtisescu, apãryisescu, pãryisescu, pãrãtisescu, pãrsescu;
2: trag mãnã di la un lucru; mi-alas di un lucru (di-unã pisti, di tsi am dzãsã, etc.); dzãc cã nu easti dealihea lucrul trã cari-nj si spuni cã easti dealihea; arnisescu
{ro: părăsi, abandona; renunţa, nega, dezavua, renega}
{fr: abandonner, délaisser; renoncer, nier, renier}
{en: abandon, desert; renounce, deny, disavow}
ex: nu vru s-lj-apãrãtseascã (s-lj-alasã singuri)

§ apãrãtsit (a-pã-rã-tsítŭ) adg apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsits (a-pã-rã-tsítsĭ), apãrãtsiti/apãrãtsite (a-pã-rã-tsí-ti) – tsi easti alãsat singur; tsi easti alãsat si s-aspargã di nimutriri; (lucru) di la cari s-ari traptã mãna; (pisti) tsi easti arnisitã; pãrãtsit, apãrãsit, pãrãsit, apãrnãsit, pãrnãsit, apãrnisit, pãrnisit, apãrnjisit, pãrnjisit, prãhtisit, brãhtisit, apãryisit, pãryisit, pãrãtisit, pãrsit, arnisit
{ro: părăsit, abandonat, etc.}
{fr: abandonné, délaissé, etc.}
{en: abandoned, deserted, etc.}

§ apãrãtsiri/apãrãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) sf apãrãtsiri (a-pã-rã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apãrãtseashti tsiva i cariva; pãrãtsiri, apãrãsiri, pãrãsiri, apãrnãsiri, pãrnãsiri, apãrnisiri, pãrnisiri, apãrnjisiri, pãrnjisiri, apãryisiri, pãryisiri, prãhtisiri, brãhtisiri, pãrãtisiri, pãrsiri, arnisiri
{ro: acţiunea de a părăsi, de a abandona, etc.; părăsire, abandonare, etc.}
{fr: action d’aban-donner, de délaisser, etc.}
{en: action of abandoning, of deserting, etc.}

§ pãrãtisescu (pã-rã-ti-sés-cu) vb IV pãrãtisii (pã-rã-ti-síĭ), pãrãtiseam (pã-rã-ti-seámŭ), pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisi-ri/pãrãtisire (pã-rã-ti-sí-ri) – (unã cu apãrãtsescu)

§ pãrãtisit (pã-rã-ti-sítŭ) adg pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisits (pã-rã-ti-sítsĭ), pãrãtisiti/pãrãtisite (pã-rã-ti-sí-ti) – (unã cu apãrãtsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apir

apir (á-pirŭ) vb IV apirii (a-pi-ríĭ), apiream (a-pi-reámŭ), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – mi dishteptu tahina (tu hãryii); mi scol tahina dit somnu; mi aflu tu-un loc tahina tu hãryii
{ro: se trezi (scula) din somn în zori de zi; a se găsi undeva în zori}
{fr: se réveiller le matin; être quelque part à la pointe du jour}
{en: wake up in the morning; be somewhere in the morning}
ex: Avaloon apiri (si sculã tahina) shi nu ntunicã; s-culca, apirea, cu cuvenda n gurã; s-apiri (s-ti dishteptsã tahina) tu un cireap arsu di shapti ori; armasirã s-apirã aclo (s-doarmã shi si sã scoalã aclo cãndu va da hãryia); vrea s-apirea (vrea s-dishtipta tahina) cu-un tastru di flurii la cãpitãnj; apirirã (s-dishtiptarã) dzua-alantã pi budza di-amari; nu ntunicã, apiri – apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma cã: nu ntunicã (va dzãcã: nu u-acãtsã noaptea aclo ma), apiri (va dzãcã, u-aflãm pri earbã tu hãryii) – apiri (u vidzu hãryia aclo ma) nu ntunicã (va dzãcã, nu u-acãtsã noaptea)

§ apirã1 (á-pi-rã) vb IV (unipirs pirs. 3-a) apiri (a-pi-rí), apirea (a-pi-reá), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – nchiseashti s-aspunã lunjina tu hãryii; creapã dzua; algheashti di dzuã
{ro: da zori de zi}
{fr: (en parlant du jour) commencer a paraître, faire jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); ninga nu-apiri ghini; grits-lji al Nica ca-apiri (cripã dzua); loa s-apirã (nchisea s-algheascã); s-trãdzem cali nãinti cã-a s-apirã (cã-a s-creapã dzua)

§ apirit (a-pi-rítŭ) adg apiritã (a-pi-rí-tã), apirits (a-pi-rítsĭ), apiriti/apirite (a-pi-rí-ti) – cari s-dishtiptã ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina, ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn în zori de zi; care se găseşte undeva în zori}
{fr: réveillé le matin; qui se trouve quelque part à la pointe du jour}
{en: waken up in the morning; who is somewhere in the morning}
ex: lj-aflai apirits (dishtiptats tu hãryii) yii

§ apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) sf apiriri (a-pi-rírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apirã iuva;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arici1

arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}

§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)

§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}

§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arombu1

arombu1 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – cumãts njits (di bumbac, lãnã, carti, acoalã, mãcari, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, guzmolj, top, topã, toc, ghilandru, surats
{ro: cocoloş}
{fr: pelotte, boullette}
{en: lump or ball of wool or string; wad of wool or cotton; pellet of paper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arsar2

arsar2 (ar-sárŭ) vb IV arsãrii (ar-sã-ríĭ), arsãream (ar-sã-reámŭ), arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãriri/arsãrire (ar-sã-rí-ri) – (trã soari, lunã, steali) s-alãnceashti (da, s-aprindi, easi, si scoalã) pri tser; (trã planti) es (da, fitrusescu, crescu) dit loc; arãsar, alsar, dau, es, fitrusescu, apir
{ro: răsări}
{fr: se lever, pousser}
{en: rise (sun); sprout, grow (plants)}
ex: cãndu luna-arsari (da, easi, si scoalã); arsãri (deadi) soarili trei urghii; lj-arsãrirã (lj-deadirã, lj-criscurã) doauã coarni; arsãri (ishi, fitrusi) shi faua, shi shiboili shi busuljoclu

§ arsãrit2 (ar-sã-rítŭ) adg arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãrits (ar-sã-rítsĭ), arsãriti/arsãrite (ar-sã-rí-ti) – (soarili, luna, etc.) tsi s-ari alãncitã pri tser; (plantã) tsi ari ishitã (datã, criscutã) dit loc; (soarili, luna, etc.) tsi ari datã (s-ari apreasã, s-ari sculatã) pri tser; arãsãrit, alsãrit, dat, ishit, apres, fitrusit, apirit
{ro: răsărit}
{fr: levé, poussé}
{en: risen (sun); sprouted, grown (plants)}

§ arsãriri2/arsãrire (ar-sã-rí-ri) sf arsãriri (ar-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) da (si scoalã, s-aprindu, etc.) pri tser; arãsãriri, alsãriri, dari (pri tser), ishiri, fitrusiri, apiriri; datã (soari), apiritã (soari), etc.
{ro: acţiunea de a răsări, răsărire}
{fr: action de se lever, de pousser}
{en: action of rising; of sprouting, of growing}

§ arãsar2 (a-rã-sárŭ) vb IV arãsãrii (a-rã-sã-ríĭ), arãsãream (a-rã-sã-reámŭ), arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãri-ri/arãsãrire (a-rã-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

§ arãsãrit2 (a-rã-sã-rítŭ) adg arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãrits (a-rã-sã-rítsĭ), arãsãri-ti/arãsãrite (a-rã-sã-rí-ti) – (unã cu arsãrit2)

§ arãsãriri2/arã-sãrire (a-rã-sã-rí-ri) sf arãsãriri (a-rã-sã-rírĭ) – (unã cu arsãriri2)

§ alsar2 (al-sárŭ) vb IV alsãrii (al-sã-ríĭ), alsãream (al-sã-reámŭ), alsãritã (al-sã-rí-tã), alsãriri/alsãrire (al-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn