DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cluzunescu

cluzunescu (clu-zu-nés-cu) (mi) vb IV cluzunii (clu-zu-níĭ), cluzuneam (clu-zu-neámŭ), cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzuniri/clu-zunire (clu-zu-ní-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; nj-u scosh mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); strãngulsescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: sh-cluzuni (scoasi, strãngulsi) mãna

§ cluzunit (clu-zu-nítŭ) adg cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzunits (clu-zu-nítsĭ), cluzuniti/cluzunite (clu-zu-ní-ti) – (mãna, ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; strãngulsit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}

§ cluzuniri/cluzunire (clu-zu-ní-ri) sf cluzuniri (clu-zu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-cluzuneashti mãna (ciciorlu, bratslu, etc.); strãngulsiri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlãuz

cãlãuz (cã-lã-úzŭ) sm, sf cãlãuzã (cã-lã-ú-zã), cãlãuji (cã-lã-újĭ), cãlãuzi/cãlãuze (cã-lã-ú-zi) – omlu cari fatsi sutsatã a altor oaminj tra s-l-aspunã calea (sh-cari, de-aradã, njardzi n frãmtea-a lor, etc.); pravda (calu, mula, etc.) tsi njardzi tu frãmtea-a cãrvaniljei (cari poartã un chipur, cari shtii iu shi cãndu s-astãmãtseascã trã niheamã chiro ca s-dizvurseascã alanti prãvdzã, etc.); birbeclu tsi njardzi n frãmtea-a oilor; cãlãguz, culaguz, cãluz, cluz;
(expr: cãlãuzlu-a furlor; cãlãuz = spionlu, omlu din hoarã, tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, cari lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.)
{ro: călăuz; calul sau catârul care merge în fruntea caravanei}
{fr: guide; le cheval et, surtout, le mulet qui marche à la tête d’une caravane}
{en: guide; the horse or the mule who leads the caravan}
ex: el easti cãlãuzlu a furlor
(expr: shpionlu); cãrvanea u-alãsã s-u poartã cum shtii cãlãuza (mula din cap); cãlãuz cu chipur, tini tsã earai

§ cãlãguz (cã-lã-ghúzŭ) sm, sf cãlãguzã (cã-lã-ghú-zã), cãlãguji (cã-lã-ghújĭ), cãlãguzi/cãlãguze (cã-lã-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: mula cãlãguzã lo frãmtea

§ culaguz (cu-la-ghúzŭ) sm, sf culaguzã (cu-la-ghú-zã), culaguji (cu-la-ghújĭ), culaguzi/culaguze (cu-la-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: culaguzlu
(expr: shpiunlu) a lor easti-un aush

§ cãluz (cã-lúzŭ) sm, sf cãluzã (cã-lú-zã), cãluji (cã-lújĭ), cãluzi/cãluze (cã-lú-zi) – (unã cu cãlãuz)

§ cluz (clúzŭ) sm, sf cluzã (clú-zã), cluji (clújĭ), cluzi/cluze (clú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: s-hii a mea cluzã (cãlãuzã)

§ cãlãuzlichi/cãlãuzliche (cã-lã-uz-lí-chi) sf cãlãuzlichi (cã-lã-uz-líchĭ) – atsea (tehnea, lucrul) tsi fatsi un cãlãuz; culaguzlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scot

scot (scótŭ) vb III shi II scosh (scóshĭŭ), scuteam (scu-teámŭ), scoasã (scŭá-sã), scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) shi scuteari/scuteare (scu-teá-ri) – l-dau nafoarã di-iuva; l-duc iuva; aspun tsi easti, tsi am; trag chealea di pi yimishi, gulescu tsiva dit scafã, etc.
(expr:
1: nj-scosh mãna i ciciorlu = nj-strãngulsii (nj-shutsãi, nj-cluzunsii) mãna i ciciorlu;
2: scot tu padi, scot tu migdani = dzãc (aspun) tsiva tra s-u avdã (s-u veadã) tutã dunjaea shi s-nu-armãnã ascumtã;
3: scot ahoryea = dispartu, mpartu, aleg ahoryea;
4: cari scoasi (atsel lucru, xeana, sculia, etc.) = cari s-mindui (la-atsel lucru, tra si s-ducã lumea tu xeani, la sculii, etc.);
5: scot dit minti (cap) = nj-easi dit minti (cap) ashi cum u minduescu mini, tsi-nj dzãc cu mintea, nj-dau cu mintea, lugursescu, fãndãxescu;
6: u scot (bisearica) la (cafine) = mi duc la (cafine) tu loc tra s-mi duc la (bisearicã);
7: nj-scot (ljau) pãnea = lucredz tra s-amintu pradz shi s-pot s-bãnedz, sã-nj trec bana;
8: nji scot ahtea (arãzganlu) = lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, mi arãzgan, ãnj ljau ahtea (sãndzili);
9: nji scot foclu = (i) lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, ãnj ljau ahtea (sãndzili); (ii) isihãsescu;
10: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
11: nj-scoati suflitlu = mi creapã, mi nvirineadzã multu, mi fatsi s-trag nitraptili, mi tirãnseashti;
12: l-scot filii-filii = lu-adar cumãts;
13: mi scoati dit minti = mi fatsi sã-nj cher mintea, s-glãrescu di minti; nji sã scoalã mintea;
14: scot un cãntic = scol (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
15: mi scoati nafoarã = (tsiva tsi-am mãcatã) mi fatsi s-pot s-es nafoarã (s-mi cac);
16: nj-scot ocljilj = mi cac (es nafoarã, cu zori i fãrã zori);
17: lj-scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; ljau di-iuva (lj-caftu a unui s-lucreadzã, sã-nj da, etc.) ma multu di cãt easti arada, l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
18: scoati-lj ocljilj! = alasã-l s-facã tsi va, si s-ducã iu va, la draclu, nu voi s-lu ved dininti, s-lu lja neclu!;
19: nu-am iu si scot caplu = nj-easti multã-arshini, mi ngroapã loclu di-arshini)
{ro: scoate, trage, ridica, evacua, goli, etc.}
{fr: ôter, tirer, enlever, arracher, évacuer; montrer, etc.}
{en: remove, take away, pull out, evacuate, show, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãngulsescu

strãngulsescu (strãn-gul-sés-cu) (mi) vb IV strãngulsii (strãn-gul-síĭ), strãngulseam (strãn-gul-seámŭ), strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-scot mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; cluzunescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: nj-si strãngulsi (nj-scosh, nj-inshi, s-cluzuni) mãna

§ strãngulsit (strãn-gul-sítŭ) adg strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsits (strãn-gul-sítsĭ), strãngulsiti/strãngulsite (strãn-gul-sí-ti) – (mãna ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; cluzunit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}

§ strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) sf strãngulsiri (strãn-gul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu shi strãngulseashti ciciorlu (mãna, bratslu, etc.); cluzuniri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã