DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroz2

aroz2 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod, cluj, ciupor, jongu
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}
ex: grendã mplinã di aroazi (noadi)

§ roz2 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz2)

§ aruzuescu2 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-íĭ), aruzueam (a-ru-zu-ĭámŭ), aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuiri/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) – (lemnul, arburli) fatsi aroazi (noadi, jondzi), s-fatsi aruzos
{ro: deveni noduros}
{fr: devenir noueux}
{en: become knotty}

§ aruzuit2 (a-ru-zu-ítŭ) adg aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuits (a-ru-zu-ítsĭ), aruzuiti/aruzuite (a-ru-zu-í-ti) – tsi s-ari faptã s-hibã cu noadi; tsi easti cu multi noadi; aruzos, aruzearcu, amzarcu, noduros
{ro: care a devenit noduros}
{fr: qui est devenu noueux}
{en: that became knotty}

§ aru-zuiri2/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) sf aruzuiri (a-ru-zu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arburli aruzueashti
{ro: acţiunea de a deveni noduros}
{fr: action de devenir noueux}
{en: action of becoming knotty}

§ aruzusescu2 (a-ru-zu-sés-cu) vb IV aruzusii (a-ru-zu-síĭ), aruzuseam (a-ru-zu-seámŭ), aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) – (unã cu aruzuescu2)

§ aruzusit2 (a-ru-zu-sítŭ) adg aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusits (a-ru-zu-sítsĭ), aruzusiti/aruzusite (a-ru-zu-sí-ti) – (unã cu aruzuit2)

§ aruzusiri2/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) sf aruzusiri (a-ru-zu-sírĭ) – (unã cu aruzuiri2)

§ aruzos (a-ru-zósŭ) adg aru-zoasã (a-ru-zŭá-sã), aruzosh (a-ru-zóshĭ), aruzoasi/aruzoase (a-ru-zŭá-si) – tsi easti cu multi noadi; cu aroazi; aruzearcu, aruzuit,aruzusit, amzarcu, noduros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãuz

cãlãuz (cã-lã-úzŭ) sm, sf cãlãuzã (cã-lã-ú-zã), cãlãuji (cã-lã-újĭ), cãlãuzi/cãlãuze (cã-lã-ú-zi) – omlu cari fatsi sutsatã a altor oaminj tra s-l-aspunã calea (sh-cari, de-aradã, njardzi n frãmtea-a lor, etc.); pravda (calu, mula, etc.) tsi njardzi tu frãmtea-a cãrvaniljei (cari poartã un chipur, cari shtii iu shi cãndu s-astãmãtseascã trã niheamã chiro ca s-dizvurseascã alanti prãvdzã, etc.); birbeclu tsi njardzi n frãmtea-a oilor; cãlãguz, culaguz, cãluz, cluz;
(expr: cãlãuzlu-a furlor; cãlãuz = spionlu, omlu din hoarã, tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, cari lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.)
{ro: călăuz; calul sau catârul care merge în fruntea caravanei}
{fr: guide; le cheval et, surtout, le mulet qui marche à la tête d’une caravane}
{en: guide; the horse or the mule who leads the caravan}
ex: el easti cãlãuzlu a furlor
(expr: shpionlu); cãrvanea u-alãsã s-u poartã cum shtii cãlãuza (mula din cap); cãlãuz cu chipur, tini tsã earai

§ cãlãguz (cã-lã-ghúzŭ) sm, sf cãlãguzã (cã-lã-ghú-zã), cãlãguji (cã-lã-ghújĭ), cãlãguzi/cãlãguze (cã-lã-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: mula cãlãguzã lo frãmtea

§ culaguz (cu-la-ghúzŭ) sm, sf culaguzã (cu-la-ghú-zã), culaguji (cu-la-ghújĭ), culaguzi/culaguze (cu-la-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: culaguzlu
(expr: shpiunlu) a lor easti-un aush

§ cãluz (cã-lúzŭ) sm, sf cãluzã (cã-lú-zã), cãluji (cã-lújĭ), cãluzi/cãluze (cã-lú-zi) – (unã cu cãlãuz)

§ cluz (clúzŭ) sm, sf cluzã (clú-zã), cluji (clújĭ), cluzi/cluze (clú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: s-hii a mea cluzã (cãlãuzã)

§ cãlãuzlichi/cãlãuzliche (cã-lã-uz-lí-chi) sf cãlãuzlichi (cã-lã-uz-líchĭ) – atsea (tehnea, lucrul) tsi fatsi un cãlãuz; culaguzlãchi
{ro: meseria de călăuz; călăuzire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupor

ciupor (cĭu-pórŭ) sn ciupoari/ciupoare (cĭu-pŭá-ri) –
1: nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, aroz, cluj, jongu;
2: schin tsi s-aflã pi ponj;
3: par sumigos (chipitos, ãntsãpãlicos);
4: trup di arburi uscat dit cari cãdzurã chipita shi tuti-alumãchili (di uscati tsi s-avea faptã)
{ro: nod de arbore; spin; ţeapă; trunchi de arbore uscat şi fără crengi}
{fr: noeud d’arbre; piquant; pal; chicot}
{en: tree knot; prickle; stake; part of a dry tree trunk still standing up}
ex: mi ntsãpai di un ciupor (schin); gortsul aestu ari ciupoari (schinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cluj

cluj (clújĭŭ) sm pl(?) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu dit truplu-a arburilui, di iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi; nod di arburi, aroz, ciupor, jongu
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jongu

jongu (jĭón-gu) sm jondzi (jĭón-dzi) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, aroz, ciupor, cluj
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã