DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grohtu

grohtu (gróh-tu) sn grohti (gróh-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa cu clocuti; minarea (clucutirea) cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa di la un arãu tsi curã agonja; clocut, colcut
{ro: clocot mare, fierbere în clocote mari}
{fr: bouillon, bouillonement à gros bouillons}
{en: large bubble (from boiling water)}
ex: s-avdi di-aoa grohtul

§ gruhtescu (gruh-tés-cu) vb IV gruhtii (gruh-tíĭ), gruhteam (gruh-teámŭ), gruhtitã (gruh-tí-tã), gruhtiri/gruhtire (gruh-tí-ri) – herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; gruhutescu, clucutescu, clucutedz, culcutescu, hurhurescu
{ro: clocoti (apa)}
{fr: bouillir à gros bouillons}
{en: bubble (boiling water)}
ex: gruhteashti ghiumlu

§ gruhtit (gruh-títŭ) adg gruhtitã (gruh-tí-tã), gruhtits (gruh-títsĭ), gruhtiti/gruhtite (gruh-tí-ti) – (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; gruhutit, clucutat, clucutit, culcutit, hurhurit
{ro: clocotit (apa)}
{fr: bouilli à gros bouillons}
{en: bubbled (boiling water)}
ex: nj-deadi s-beau apã gruhtitã, deapoea-arãtsitã

§ gruhtiri/gruhtire (gruh-tí-ri) sf gruhtiri (gruh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tsi hearbi) gruhteashti; gruhutiri, clucutari, clucutiri, culcutiri, hurhuriri
{ro: acţiunea de a clocoti; clocotire}
{fr: action de bouillir à gros bouillons; bouillonement}
{en: action of bubbling (boiling water); bubbling}

§ gruhutescu (gru-hu-tés-cu) vb IV gruhutii (gru-hu-tíĭ), gruhuteam (gru-hu-teámŭ), gruhutitã (gru-hu-tí-tã), gruhutiri/gruhutire (gru-hu-tí-ri) – (unã cu gruhtescu)
ex: gruhutirã tutã noaptea

§ gruhutit (gru-hu-títŭ) adg gruhutitã (gru-hu-tí-tã), gruhutits (gru-hu-títsĭ), gruhutiti/gruhutite (gru-hu-tí-ti) – (unã cu gruhtit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

herbu

herbu (hĭér-bu) vb III shi II hershu (hĭér-shĭu), hirbeam (hir-beámŭ), heartã (hĭár-tã), hearbiri/hearbire (hĭár-bi-ri) shi hirbeari/hirbeare (hir-beá-ri) – cu ncãldzãrea multã tsi lj-u fac la foc, u-adar unã muljiturã (apã, lapti, etc.) s-clucuteascã (si s-facã bishits tsi s-minã) shi s-prifacã (s-facã) tu aburi; bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, clucutescu;
(expr:
1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa (muljitura) tsi s-aflã tu vas hearbi;
2: herbu di cãldurã = nj-easti multã cãldurã, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu;
3: herbu (nuntru, di inati) = mi nãirii multu, mi-acãtsã amãnia, turbarea, mi frimintu;
4: lj-u herbu = (i) lj-am multã inati, lj-u voi, voi s-mi-arãzgan, sã-nj ljau ahtea pri el; (ii) cãntu mushat, cu multu foc, cu multã marã;
5: herbu fisulj = hãrchescu;
6: loclu hearbi = loclu furnicã, easti mplin di hiintsi tsi s-minã dipriunã ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.)
{ro: fierbe}
{fr: bouillir, cuire}
{en: boil, cook}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); hearbi lumea la bisearicã
(expr: bisearica easti mplinã di lumi tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor); hearsirã (undarã) ghini cãstãnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; avea heartã nãshti simintsã; hirbem (undãm) pruni tri acrimi; di-aestã hirbea pi featã (lj-avea inati a featãljei) sh-cama multu; nu putea s-lu veadã ntr-oclji shi tut lj-u hirbea (lj-avea multã inati, vrea s-lji facã arãu); mi hershu
(expr: mi nãirii multu), mi upurii; lu-aflã mayirlu iu hirbea fãsulji
(expr: durnja sh-hãrchea); herghi di inati
(expr: ti nãirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi ghela; mi hearbi cãldura
(expr: mi ncãldzãi multu, mi-apresh di cãldurã); mi hearsi tutã dzua; lu hearbi cãnticlu ghini
(expr: l-cãntã cu marã); hearbi-lj-u tini
(expr: cãntã cu multã marã); cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi

§ hertu (hĭér-tu) adg heartã (hĭár-tã), hertsã (hĭér-tsã), hearti/hearte (hĭár-ti) – (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu bãgati pi foc sãnãtos shi clucutescu; lucru (stranj, mãcari, etc.) tsi easti tsãnutã tu apa tsi hearbi; undat, clucutit;
(expr: u feci heartã = feci unã glãrimi mari, u feci guva tu pitã, nu ved vãrã hãiri di-atseali tsi-am faptã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãpuni/sãpune

sãpuni/sãpune (sã-pú-ni) sf sãpunj (sã-púnjĭ) – lugurii faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili, etc.) di murdãrilji; cãlupi i muljiturã faptã dit aestã lugurii; cãlupi (di sãpuni); muscusapnã;
(expr:
1: funea shi sãpunea (ti-ashteaptã) = spindzurarea (ti-ashteaptã);
2: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu fatsi un lucru, unã exudã, ncot, cari nu lu-agiutã sã-sh agiungã scupolu)
{ro: săpun}
{fr: savon}
{en: soap}
ex: s-lã cu sãpunea; nj-deadi nã cãlupi di sãpuni s-mi lau; s-discarcã calu cu sãpunea; s-adrã un arãu di sãpuni largu-largu, cãt tradzi amarea; s-arachi diunãoarã taslu, sãpunea shi cheaptinili; shtii tsi ti-ashteaptã, funea sh-sãpunea!
(expr: spindzurarea!)

§ sãpunar (sã-pu-nárŭ) sm, sf sãpunarã (sã-pu-ná-rã), sãpunari (sã-pu-nárĭ), sãpunari/sãpunare (sã-pu-ná-ri) – atsel tsi fatsi i tsi vindi sãpuni; sãpungi, cãlupci
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}

§ sãpungi (sã-pun-gí) sm, sf sãpungioanji/sã-pungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji), sãpungeadz (sã-pun-gĭádzĭ) sã-pungioanji/sãpungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji) – (unã cu sãpunar)

§ sãpunãrii/sãpunãrie (sã-pu-nã-rí-i) sf sãpunãrii (sã-pu-nã-ríĭ) – loclu iu s-fatsi icã s-vindi sãpunea; sãpungirii
{ro: săpunărie}
{fr: place où on fait ou on vend du savon}
{en: place where the soap is made or sold}

§ sãpungirii/sãpungirie (sã-pun-gi-rí-i) sf sãpungirii (sã-pun-gi-ríĭ) – (unã cu sãpunãrii)

§ sãpunos (sã-pu-nósŭ) adg sãpunoasã (sã-pu-nŭá-sã), sãpunosh (sã-pu-nóshĭ), sãpunoasi/sãpunoase (sã-pu-nŭá-si) – tsi scoati (ari, fatsi) sãpuni (fig: sãpunos = tsi ari hãrli-ali sãpuni; tsi sh-u-adutsi cu sãpunea)
{ro: săpunos}
{fr: savonneux}
{en: soapy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undã

undã (ún-dã) sf undi/unde (ún-di) shi undzã (ún-dzã) – apã tsi s-analtsã shi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; apa tsi s-minã tu-un putir, cãndu suflãm pri ea, cãndu u hirbem, etc.; tãlazi, talazã, chimã, dalgã;
(expr:
1: apa lja (scoati, da) undã = apa acatsã di hearbi, acatsã s-da n clocuti, undeadzã;
2: suflitu-nj si zbati undi-undi = mi frimintu multu, ninti-nãpoi ca undili;
3: nj-yini unda = mi-acatsã multu inatea, herbu di inati; mi-acatsã dzandza)
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: cãravea, di undi (tãlãzi, chimati) nvãrligatã; grenda, cara lo amarea-amarea, u scoasi unda (chima) tu locurli-a noastri; suflitu-lj si bãtea undi, undi
(expr: si zbãtea, s-friminta ca undili, ninti-nãpoi); cum undili (chimatli) di-amari; di vimtu s-mutã undi (si scoalã chimati); s-urnjirã ca undzãli di-amari; yinea undzãli cãtrã casã; az, anjlji arãi, ca undzã, pri padi-arãsturnarã; apa u scoasi unda
(expr: nchisi s-hearbã); lj-vinji unda
(expr: lu-acãtsã dzandza); cãndu-lj yini unda
(expr: cãndu lu-acatsã dzandza, inatea, amãnia) i huchea; s-fure cã lo undã
(expr: cã acãtsã s-hearbã n clocuti) scoati-u di pri foc

§ undedz (un-dédzŭ) vb I undai (un-dáĭ), undam (un-dámŭ), undatã (un-dá-tã), undari/undare (un-dá-ri) –
1: scol (mut, bat, scot) undi (chimati, dãldzi);
2: herbu unã muljiturã (apã, lapti, etc.); bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi hearbi; herbu, clucutescu
{ro: ondula, face valuri; fierbe în clocote}
{fr: onduler; bouillir à gros bouillons}
{en: have, make waves; boil, seethe}
ex: s-u undeadzã (s-u hearbã); laptili lipseashti s-undeadzã (s-hearbã) ghini; undã (sculã chimati) balta, tr-atsea apa easti tulburi; cãndu va s-undeadzã laptili, tradzi-l di pri foc s-nu s-vearsã

§ undat (un-dátŭ) adg undatã (un-dá-tã), undats (un-dátsĭ), undati/undate (un-dá-ti) – tsi easti cu undi (chimati, dãldzi); tsi sh-u-adutsi cu undili; tsi easti hertu; hertu, clucutit
{ro: ondulat, care face valuri; fiert în clocote}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn