DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãshcljitor

arãshcljitor (a-rãsh-clji-tórŭ) sn arãshcljitoari/arãshcljitoare (a-rãsh-clji-tŭá-ri) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-li facã camatã i crunã; misurã trã lundzimea-a hirilor di lãnã (bumbac, ljin, etc.); rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor, mutuvilã
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptin sh-ari (angucitoari: cucotlu)

§ rãshcljitor (rãsh-clji-tórŭ) sn rãshcljitoa-ri/rãshcljitoare (rãsh-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: urdzi dzatsi rãshcljitoari

§ arãshchitor (a-rãsh-chi-tórŭ) sn arãsh-chitoari/arãshchitoare (a-rãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: mãnj lundzi, curat arãshchitoari

§ dishcljitor (dish-clji-tórŭ) sn dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ dishchitor (dish-chi-tórŭ) sn dishchitoari/dish-chitoare (dish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lãshchitor (lãsh-chi-tórŭ) sn lãshchitoari/lãshchitoare (lãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishchitor (lish-chi-tórŭ) sn lishchitoari/lish-chitoare (lish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishcãtor (lish-cã-tórŭ) sn lishcãtoari/lishcãtoare (lish-cã-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cupac

cupac (cu-pácŭ) sn cupatsi/cupatse (cu-pá-tsi) – vas cu cãpachi di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã