DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amplatea

amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)

§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea

§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)

§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)

§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)

§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anifur

anifur (a-ní-furŭ) sn anifuri/anifure (a-ní-fu-ri) – calea i loclu ncljinat vidzut di nghios, cãndu omlu va si s-alinã cãtrã nsus; anifurami, nifur, giug, arap
{ro: urcuş}
{fr: montée}
{en: ascent, uphill}
ex: cãlari scoati-anifurlu (araplu, giuglu); anifurlu (giuglu) ari sh-catifur; loai anifurlu (dzeana)

§ nifur (ní-furŭ) sn nifuri/nifure (ní-fu-ri) – (unã cu anifur)
ex: vãr nifur (giug) s-n-alinãm; agiumsim la nifur (la munti, la-anifur)

§ anifurami/ani-furame (a-ni-fu-rá-mi) sf anifurãnj (a-ni-fu-rắnjĭ) – anifur mari
{ro: urcuş mare}
{fr: grande montée}
{en: big ascent, big uphill}

§ anifuros (a-ni-fu-rósŭ) adg anifuroasã (a-ni-fu-rŭá-sã), anifurosh (a-ni-fu-róshĭ), anifuroasi/anifuroase (a-ni-fu-rŭá-si) – (loc, cali) tsi s-alinã cãtrã nsus; tsi s-veadi ca un anifur; muntos
{ro: (drum) care urcă, muntos}
{fr: qui monte}
{en: ascending (road), uphill}

§ nifuros (ni-fu-rósŭ) adg nifuroasã (ni-fu-rŭá-sã), nifurosh (ni-fu-róshĭ), nifuroasi/nifuroase (ni-fu-rŭá-si) – (unã cu anifuros)
ex: apucãm nã cali nufiroasã

§ anifuredz (a-ni-fu-rédzŭ) (mi) vb I anifurai (a-ni-fu-ráĭ), anifuram (a-ni-fu-rámŭ), anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurari/anifurare (a-ni-fu-rá-ri) – mi-alin nsus pi-un anifur; alin (ljau) giuglu
{ro: urca dealul}
{fr: suivre la montée}
{en: go up the hill}
ex: noaptea va anifurãm (va s-alinãm) muntili; itsi mi-anifurai, ti vidzui

§ anifurat (a-ni-fu-rátŭ) adg anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurats (a-ni-fu-rátsĭ), anifura-ti/anifurate (a-ni-fu-rá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi lu-ari alinatã anifurlu, muntili; (anifurlu, muntili) tsi fu alinat (di om, cal, etc.)
{ro: urcat (dealul)}
{fr: qui a pris la montée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aplec1

aplec1 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – fac tsiva (cariva) s-dipunã ma nghios (si sã ncljinã, si sã nduplicã, etc.) di-aco nsus iu s-aflã; mi ncljin (nji nduplic mesea) s-ljau tsiva di nghios; mi ncljin shi aprochi s-fac tsi-nj si caftã;
(expr:
1: lj-aplec narea (nãrli) = ãl fac si s-aducheascã ma njic fatsã di mini; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, l-cãtãdixescu, l-cãtãfronisescu, ãlj frãngu narea, ãlj ljau njirlu, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
2: nji li-aplec urecljili; nj-aplec coada = mi dau nãpoi, trag mãna, isihãsescu, mi molj, mi-arushinedz;
3: iu nj-aplec caplu = iu stau, iu nj-aflu-un apanghiu)
{ro: apleca, înclina; supune}
{fr: baisser, pencher, incliner; plier; soumettre}
{en: lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue}
ex: apleacã-ti (nduplicã-ts mesea) s-ljai tsi-ts cãdzu mpadi; s-aplicã (sã ncljinã, s-diplusi) s-bea apã; s-apleacã iu discalic; calu s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplicã s-lji shushutescu tsiva la ureaclji; aushlu aplicã (dipusi cu mãna) ureaclja; apleacã-ti niheamã (ncljinã-ti, scadi-ts tinjia, ascultã-l) cã tini eshti cama njic; apleacã-nj-ti shi-nj ti fã padi; s-aplicã (si ncljinã) casa shi va s-aruzueascã; s-aplica (s-njicshura, s-astin-dzea) dip foclu; apleacã (astindzi) troarã tseara; apleacã (fã-u ma njicã) niheam lampa; lj-u-aplicai narea
(expr: l-cãtãdixii, l-feci si s-aducheascã ma njic di cum s-pistipsea el cã easti); li-aplicã urecljili
(expr: deadi nãpoi, s-mulje, s-arushinã); aplicarã coada
(expr: s-arushinarã) sh-fudzirã afurishalui

§ aplicat1 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi ari faptã tsiva (cariva) s-dipunã (si sã nduplicã) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; plicat, ncljinat, dipus, etc.; (fig:
1: aplicat = cãtãdixit, ipucrit, anvãlit, tãpinusit; expr:
2: cu nãrli aplicati = cãtãdixit)
{ro: aplecat, înclinat; supus}
{fr: baissé, penché, incliné; plié; soumis}
{en: lowered, inclined, leaned, tilted, bent over; subdued}
ex: shidzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati (dipusi) sh-cu inima pliguitã; ma tuts fudzea cu nãrli aplicati (cãtãdixits); s-fudz di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvãlit, tãpinusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arap1

arap1 (a-rápŭ) sn arapuri (a-rá-purĭ) – calea i loclu ncljinat vidzut di nghios, cãndu omlu va si s-alinã cãtrã nsus; anifur, anifurami, nifur, giug
{ro: urcuş}
{fr: montée}
{en: ascent, uphill}
ex: arsãri arap (anifur, giug), aripidinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãpã

arãpã (a-rắ-pã) sf arãpi (a-rắpĭ) shi arãchi (a-rắchĭ) – catifur multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã (cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu); rãpã, ripã, creac, meal, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, areapit, areapid, arepit, aripidinã, himã, hãu, hau, hauã
{ro: râpă, prăpastie}
{fr: escarpement, précipice, abîme, gouffre}
{en: steep slope, abyss, chasm, precipice}
ex: pi arãpi mi-arucutirã

§ rãpã (rắ-pã) sf rãpi (rắpĭ) shi rãchi (rắchĭ) – (unã cu arãpã)

§ ripã (rí-pã) sf ripi (rípĭ) shi richi (ríchĭ) – (unã cu arãpã)
ex: cãrvanea, ripa nghios ascapã; s-ruzui ripa cu nãsh; earam pi-unã ripã (catifur, coastã) a muntilui

§ arãpos (a-rã-pósŭ) adg arãpoasã (a-rã-pŭá-sã), arãposh (a-rã-póshĭ), arãpoasi/arãpoase (a-rã-pŭá-si) – tsi ari tuti hãrli a unei arãpã; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, escarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: munti mari shi arãpos (cu multi arãpi, hãuri, etc.)

§ rãpos (rã-pósŭ) adg rãpoasã (rã-pŭá-sã), rãposh (rã-póshĭ), rãpoasi/rãpoase (rã-pŭá-si) – (unã cu arãpos)

§ areapit (a-reá-pitŭ) sn areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu arãpã)
ex: ca cãpãrli tu areapit (arãpã)

§ arepit (a-ré-pitŭ) sn arepiti/arepite (a-ré-pi-ti) – (unã cu arãpã)

§ arup4 (a-rúpŭ) sn arupuri (a-rú-purĭ) – (unã cu arãpã)
ex: plãndzi shi zghileashti sh-tu arup s-arucuteashti; aruplu a Sionlui

§ arocut2 (a-rócutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) – (unã cu arãpã)
ex: arocutlu (aripidina, gremlu) i mari; va s-alunits di pri arocut (arãpã)

§ aripidinã (a-ri-pi-dí-nã) sf aripidinj (a-ri-pi-dínjĭ) – loclu ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã nghios ca tu-unã arãpã; ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catifur

catifur (ca-tí-furŭ) sn catifuri/catifure (ca-tí-fu-ri) – loc ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã n ghios; areapid, aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, hima
(expr: ljau catifurlu = (i) lucrili nu-nj si duc ghini, ambar; (ii) mi duc cãtã nghios, scad cu ilichia, aushescu)
{ro: povârniş, râpă}
{fr: pente, penchant, descente; déclivité}
{en: slope; declivity}
ex: loarã catifurlu (dipusirã aripidina; icã expr: scãdzurã cu ilichia); mi loa catifurlu
(expr: lucrili nu-nj njirdzea ghini, ambar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã