ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã
§ ncljinat (nclji-nátŭ) adg ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinats (nclji-nátsĭ), ncljinati/ncljinate (nclji-ná-ti) – tsi sh-ari aplicatã truplu i caplu dinintea-a unui om i lucru; cari sh-ari faptã crutsea; cari ari faptã unã rugãciuni n fatsa-al Dumnidzã; tsi lu-ari furatã lishor somnul; tsi ari dipusã armili shi s-ari pridatã; cljinat, ãncljinat, ndzinucljat, aplicat, etc.
{ro: închinat, aplecat; care a făcut rugăciunea; aţipit; cedat, renunţat, predat}
{fr: incliné; qui a fait sa prière, prosterné; assoupi; cédé, rendu, capitulé, soumis}
{en: inclined, tilted; prayed, bowed before; dozed/drowsed of, yielded, given in, surrendered}
ex: bagã scara cama ncljinatã; cãpitanlu easti ncljinat (s-ari pridatã)
§ ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) sf ncljinãri (nclji-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sã ncljinã; cljinari, ãncljinari, ndzinucljari, aplicari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) închina, de a (se) apleca; de a face rugăciunea; de a aţipi; de a ceda, de a renunţa, de a (se) preda; închinare, aplecare, aţipire, cedare, renunţare, predare}
{fr: action de (s’)incliner; de faire sa prière, de se prosterner; de s’assoupir; de céder, de se rendre, de capituler, de (se) soumettre; prière, assoupissement, soumission}
{en: action of inclining, of tilting; of praying, of bowing before; of dozing/drowsing of, of yielding, of giving in, of surrendering}
ex: lj-ascultarã ncljinarea (rigeaea, rugãciunea); mi lo somnul shi ncljinarea (mi furã somnul)
§ ncljinãtor (nclji-nã-tórŭ) adg ncljinãtoari/ncljinãtoare (nclji-nãtŭá-ri), ncljinãtori (nclji-nãtórĭ), ncljinãtoari/ncljinãtoare (nclji-nãtŭá-ri) – (crishtin) tsi sã ncljinã (la Dumnidzã); ãncljinãtor
{ro: închinător}
{fr: chrétien qui fait ses prières, ses dévotions}
{en: praying Christian}
§ ncljinãciuni/ncljinãciune (nclji-nã-cĭu-ni) sf ncljinãciunj (nclji-nã-cĭúnjĭ) sf – ncljinarea-a truplui i a caplui dinintea-a unui om (ca semnu di tinjii, di vreari, di tãpinusiri, etc.); ncljinarea tsi u fats dinintea-a unui tra s-lu pãlãcãrseshti trã tsiva; zbor (ghinuiri) pitricut a unui di diparti (prit cariva, un oaspi, unã carti, etc.) cu cari lj-aspunj vrearea tsi lj-u portsã (tinjia, buna adutsearea aminti, etc.); ncljinãciunã, ncljinari, rugãciuni, rigeai; hiritimati, sileami, timinã, timinei, taeti
{ro: salutări, complimente}
{fr: salutations, compliments, amitiés, hommages}
{en: greetings, best regards, respects}
ex: dã-lj multi ncljinãciunj (hiritimati); cara s-lu vedz s-lji spunj di la mini multi ncljinãciunj (hiritimati); s-lji dzãts a mã-tai multi ncljinãciunj; ncljinãciunj la dada s-dats; ncljinãciunj la tini, frate, ncljinãciunj di la-atselj tsi murirã; sh-fãtsea ncljinãciunea (ncljinarea, rugãciunea)
§ ncljinãciunã (nclji-nã-cĭu-nã) sf ncljinãciunj (nclji-nã-cĭúnjĭ) sf – (unã cu ncljinãciuni)
ex: ncljinã-ti nã ncljinãciunã (rugãciuni)
§ cljin1 (cljínŭ) (mi) vb I cljinai (clji-náĭ), cljinam (clji-námŭ), cljinatã (clji-ná-tã), cljinari/cljinare (clji-ná-ri) – (unã cu ncljin)
§ cljinat (clji-nátŭ) adg cljinatã (clji-ná-tã), cljinats (clji-nátsĭ), cljinati/cljinate (clji-ná-ti) – (unã cu ncljinat)
§ cljinari/cljinare (clji-ná-ri) sf cljinãri (clji-nắrĭ) – (unã cu ncljinari)
§ ãncljin (ãn-cljínŭ) (mi) vb I ãncljinai (ãn-clji-náĭ), ãncljinam (ãn-clji-námŭ), ãncljinatã (ãn-clji-ná-tã), ãncljinari/ãn-cljinare (ãn-clji-ná-ri) – (unã cu ncljin)
ex: Gardani nu s-ãncljinã multu (tu scriarea-a noastrã: sã ncljinã)
§ ãncljinat (ãn-clji-nátŭ) adg ãncljinatã (ãn-clji-ná-tã), ãncljinats (ãn-clji-nátsĭ), ãnclji-nati/ãncljinate (ãn-clji-ná-ti) – (unã cu ncljinat)
§ ãncljina-ri/ãncljinare (ãn-clji-ná-ri) sf ãncljinãri (ãn-clji-nắrĭ) – (unã cu ncljinari)
§ ãncljinãtor (ãn-clji-nã-tórŭ) adg ãncljinãtoari/nclji-nãtoare (ãn-clji-nãtŭá-ri), ãncljinãtori (ãn-clji-nãtórĭ), ãncljinãtoa-ri/ãncljinãtoare (ãn-clji-nãtŭá-ri) – (unã cu ncljinãtor)
ex: njilj di ãncljinãtori (tu scriarea-a noastrã: di ncljinãtori)
§ ãncljinãciu-ni/ãncljinãciune (ãn-clji-nã-cĭu-ni) sf ãncljinãciunj (ãn-clji-nã-cĭúnjĭ) sf – (unã cu ncljinãciuni)
ex: ca si-nj lu ved, s-lj-aduc ãncljinãciuni
§ ãncljinãciunã (ãn-clji-nã-cĭu-nã) sf ãncljinãciunj (ãn-clji-nã-cĭúnjĭ) sf – (unã cu ncljinãciuni)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn