DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãgdãtii/bãgdãtie

bãgdãtii/bãgdãtie (bãg-dã-tí-i) sf bãgdãtii (bãg-dã-tíĭ) – stizmã (mesi di stizmã) faptã di-unã mpiltiturã di ligãrei (pãrjinj, scãnduri, etc.) shi clisã (nigljanã, lut); citmã
{ro: primez; perete de mijloc făcut din împletituri de nuele şi argilă}
{fr: mur mitoyen fait de tressage et de terre glaise}
{en: wall made of plait and clay}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bilbilj2

bilbilj2 (bil-bíljĭŭ) sm bilbilj (bil-bíljĭ) – fluearã (piscã, pilipiscã) faptã di tsarã (clisã, loc) coaptã tu cireap cu cari si scoati un shuirat, cãndu cariva suflã prit nãsã
{ro: fluier de lut}
{fr: sifflet en terre cuite}
{en: whistle made of baked clay}
ex: nj-acumpãrã dada di la pãniyir un bilbilj (fluearã di loc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chirãmidã

chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz

§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)

§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz

§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz

§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã

§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nigljanã

nigljanã (ni-gljĭá-nã) sf nigljenj (ni-gljĭénjĭ) shi nigljenuri (ni-gljĭé-nurĭ) – unã soi di loc (tsarã), galbin, tsi alicheashti cãndu easti ud, shi easti bun la fãtsearea di oali, stamni, etc.; clisã
{ro: pământ argilos gălbui}
{fr: terre glaise}
{en: clay}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plitari/plitare

plitari/plitare (pli-thá-ri) sf plitãri (pli-thắrĭ) – unã soi di tuvlã (cu cari s-analtsã casi) tsi s-adarã cu loc (clisã) amisticat cu apã, palji sh-baligã, uscatã la soari ma nicoaptã tu cireap (ca tuvla)
{ro: chirpici}
{fr: brique crue, brique séchée}
{en: kind of dried brick}
ex: featsi un mur di plitãri; adãrã casa cu tuli nu cu plitãri ca di zãmani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsarã

tsarã (tsá-rã) sf tsãruri (tsắ-rurĭ) – luguria di cari easti faptã atsea (loclu) tsi u cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (fãrã chetsrã sh-earbã, pri cãmpul lucrat ninti di siminari, etc.); locurli iu bãneadzã cariva; tsãrnã, loc, pimintu;
(expr:
1: tsarã albã, aroshi = tsarã tsi da ca pi galbin, tsi alicheashti cãndu easti udã, shi easti bunã la fãtsearea di oali, stamni, etc.; nigljanã;
2: tsarã di mortu = loc loat di pi mirminti;
3: tsarã di mortu-lj bãgarã (lj-arcarã) = (i) lu ngruparã; (ii) s-dzãtsi tr-atsel tsi doarmi multu-ahãndos, ca un mortu;
4: di tsarã (loc, pimintu) him, tsara va nã mãcã = tuts va murim unã dzuã;
5: nu-nj mãcã plãtarea tsara = nu nj-u poati vãrnu)
{ro: pământ, ţărână}
{fr: terre, poussière}
{en: soil, land, earth, dirt}
ex: pizuljili aumti cu tsarã galbinã (loc galbin, clisã, nigljanã); tsara (tsãrna)-lj mãcã pritu muntsã; topa mãcã tsara (topa agudi loclu); gionili-nj intrã tu tsarã (pimintu); frate, nj-anjurdzeshti tsarã (loc, pimintu); arucã tsarã di mortu pri tuts
(expr: lj-fatsi tuts s-lj-acatsã un somnu ahãndos); canda lj-arucarã tsarã di mortu; durnja ca di tsarã di mortu (durnja ca nvãlit di pimintu di mortu); dzãtseai cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnja multu-ahãndos); lj-arcai tsarã di mortu
(expr: lu ngrupai); nu u va tsara-a noastrã (locurli a noastri); fui tu tsara armãneascã (locurli iu bãneadzã rumãnjlji)

§ tsãrnã (tsắr-nã) sf tsãrnuri (tsắr-nurĭ) – (unã cu tsarã)
ex: tini ti-ai faptã tsãrnã (loc, pimintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tuvlã

tuvlã (tú-vlã) sf tuvli/tuvle (tú-vli) – lucru (ca unã chirãmidã) adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap, cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã, multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.; tulã, chirãmidã, chirimidã, ciurunjidã, ciurnjidã, cirinjidã, cirnjidã
{ro: cărămidă}
{fr: brique}
{en: brick}
ex: casã cu tuvli-adratã

§ tuvlar (tu-vlárŭ) sm tuvlari (tu-vlárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi tuvli; chirãmidar, ciurnjidar
{ro: cărămidar}
{fr: briquetier}
{en: brick maker, brick merchant}

§ tuvlãrii/tuvlãrie (tu-vlã-rí-i) sf tuvlãrii (tu-vlã-ríĭ) – fãtsearea i vindearea di tuvli; tehnea-a atsilui tsi fatsi tuvli; loclu (fabrica) iu s-fac shi loclu (ducheanea) iu s-vindu tuvlili
{ro: cărămidărie}
{fr: briqueterie}
{en: brick making, brick kiln, brick yard}

§ tulã (tú-lã) sf tuli/tule (tú-li) – (unã cu tuvlã)
ex: adãrã casa cu tuli (tuvli) nu cu plitãri ca di zãmani

§ tulãrii/tulãrie (tu-lã-rí-i) sf tulãrii (tu-lã-ríĭ) – (unã cu tuvlãrii)
ex: cu tulãria (cu fãtsearea i vindearea di tuli) ari amintatã multu pãrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã