DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clir4

clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}

§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii

§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)

§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}

§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}

§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
{fr: action d’hériter, de succéder}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprumut1

mprumut1 (mpru-mutŭ) sn, adv mprumuti/mprumute (mpru-mú-ti) –
1: paradzlji (lucrul) tsi-lj dau a unui cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; paradzlji (lucrul) tsi-l ljau di la cariva cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi;
2: parãlu (i altu lucru) tsi-l da cariva (ca discumpãrari, mushtinari, doarã) a atsilui tsi lj-ari faptã un bun; mprumut, mpãrmut; discumpãrari, mushtinari;
(expr: lucredz mprumut = dau paradz cu mprumut sh-ljau toc pri elj)
{ro: împrumut; recompensă}
{fr: emprunt, prêt; récompense}
{en: borrowing, loan; reward}
ex: itsi fats, cu mprumut u fats; loai mprumut ndoi paradz di la frati-nju; lo mprumut di putu sã nchiseascã; frati-nju lucreadzã mprumut
(expr: da paradz cu toc)

§ mprumut2 (mpru-mutŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – ljau di la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi; dau la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; ljau (dau) tsiva cu mprumut; mprumutedz, mprãmutedz, mpãrmãtedz;
(expr: mprumut arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã = ljau, clirunumsescu arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã)
{ro: împrumuta}
{fr: emprunter, prêter}
{en: borrow, loan}
ex: nu s-ari mprumutatã (nu-ari loatã tsiva cu mprumut) di la vãrnu; ear cãndu muri, lu mprumutai; mprumutã (lo, clirunumsi) di la tatã-su aesti arãdz; di cãndu lu mprumutai niheam, ni mãcã, ni bea; s-nu s-arushineadzã, dusi shi si mprumutã la hani; cari nu-avea cu tsi, shi mprumutã gãleata di la moasha

§ mprumutedz (mpru-mu-tédzŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)
ex: nã mprumutãm cu doi sats di fãrinã

§ mpru-mutat (mpru-mu-tátŭ) adg mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutats (mpru-mu-tátsĭ), mprumutati/mprumutate (mpru-mu-tá-ti) – (lucrul, paradzlji) tsi suntu dats (loats) cu mprumut; (omlu) tsi ari loatã un lucru cu mprumut; mprãmutat, mpãrmãtat
{ro: împrumutat}
{fr: emprunté, prêté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn