|
|
climbuci
climbuci (clim-búcĭŭ) sn – vedz tu clembã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: clembãclembã
clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)
§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc
§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)
fidan
fidan (fi-dánŭ) sm, sf, adg fidanã (fi-dá-nã) shi fidani/fidane (fi-dá-ni), fidãnj (fi-dắnjĭ), fidani/fidane (fi-dá-ni) shi fidãnj (fi-dắnjĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; arburi tinir; truplu (shcoplu aruptu) di la un arburi tinir; fidanã, fidani, vlãstar, vlãstari, lãstari, cljeci, climbuci; (fig: fidan (fidanã, fidani/fidane) = ficior (featã) gioni, zveltu sh-mushat, ca un fidan)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune arbre, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: nu cheari nã pãduri, fidãnjli (vlãstãrli) cãndu crescu; eara mushat; tricui prit pãdurea di fidãnj (di vlãstãri, di arburi tiniri); di-unã fidani s-featsi nã pãduri; naltã ca fidani, aroshi ca mirgeani; s-ligãna cãravea ca frãndza pri fidani (vlãstari); un pljumbu mea lu-arsi fidanlu (fig: gionili); sh-noi plãndzem, eara singura fidani (fig: tinir, ficior, featã) a ugeaclui a nostru; plãndzem fidãnjlji (fig: zveltsãlj gionj); eara fidani (fig: gioni, zveltu sh-mushat)
§ fidãnlãchi/fi-dãnlãche (fi-dãn-lắ-chi) sf fidãnlãchi (fi-dãn-lắchi) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ca unã fidani; (fig: fidãnlãchi = harea shi purtarea tsi u au ficiorlji (featili) gionj, zveltsã shi mushats; giunaticlu tsi lu-aspuni un fidan)
§ nfidãnescu (nfi-dã-nés-cu) vb IV nfidãnii (nfi-dã-níĭ), nfidãneam (nfi-dã-neámŭ), nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãniri/nfidãnire (nfi-dã-ní-ri) – crescu fidãnj di la-arãdãtsinã; scot fidãnj; fac vlãstari
{ro: scoate vlăstari}
{fr: donner des rejetons}
{en: shoot, give suckers}
ex: nfidãnirã (scoasirã fidãnj) ayinjli
§ nfidãnit (nfi-dã-nítŭ) adg nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãnits (nfi-dã-nítsĭ), nfidãniti/nfidãnite (nfi-dã-ní-ti) – tsi ari scoasã fidãnj
{ro: care a scos vlăstari}
{fr: qui a donné des rejetons}
{en: who has given suckers}
§ nfidãniri/nfi-dãnire (nfi-dã-ní-ri) sf nfidãniri (nfi-dã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es fidãnj di la-arãdãtsina-a arburlor
{ro: acţiunea de a scoate vlăstari}
fleshcuri
fleshcuri (flésh-curĭ) sf pl – dãrmi njits, suptsãri shi uscati cãdzuti di pri arburi; cumãts njits di lemnu armasi dit alumãchili cãdzuti sh-uscati di pri arburi; surtseali, schizãri, luschidz, lutseatri, licãturi, pilicudz, lumãchi, dãrmi, climbuci, gãgi, pãrpãturi, etc.
{ro: vreascuri}
{fr: branches sèches, bois mort}
{en: dead branches, brush wood}
lumachi/lumache
lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut
§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi
§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)
§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}
§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã
§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
vlãstari/vlãstare
vlãstari/vlãstare (vlãs-tá-ri) sf vlãstãruri (vlã-stã-rurĭ) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; vlãstar, lãstari, fidan, fidanã, fidani, cljeci, climbuci; (fig: vlãstari = ficiorlu a unui pãrinti di cari easti zborlu)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune pousse, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: rãdãtsinjli di vlãstãruri; ayita featsi vlãstãruri; vlãstarea di-ayitã easti bunã tu mãcari, yini ca acrishoarã
§ vlãstar (vlãs-tárŭ) sn vlãsta-ri/vlãstare (vlãs-tá-ri) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
§ lãstari/lãstare (lãs-tá-ri) sf lãstãri (lãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
ex: di la unã-arãdãtsinã s-featsi nã pãduri di lãstãri
§ vlãstã-rusescu (vlãs-tã-ru-sés-cu) vb IV vlãstãrusii (vlãs-tã-ru-síĭ), vlãstãruseam (vlãs-tã-ru-seámŭ), vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusiri/vlãstãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) – talj unã parti di vlãstãrli-a unui arburi sh-alas mash ãndauã di eali tra s-creascã shi si s-facã arburi mãri; cur unã ayitã di frãndzã shi vlãstãri di primansus
{ro: lăstări}
{fr: émonder, couper les rejetons inutiles}
{en: trim unnecessary suckers}
§ vlãstãrusit (vlãs-tã-ru-sítŭ) adg vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusits (vlãs-tã-ru-sítsĭ), vlãstãrusiti/vlãstãrusite (vlãs-tã-ru-sí-ti) – (arburli, pãdurea) a curi vlãstãruri furã tãljati; (ayita) a curi frãndzã shi vlãstari di primansus suntu curati
{ro: (arbore, pădure) lăstărit, curăţit}
{fr: (arbre, forêts) émondé, avec les rejetons inutiles coupés}
{en: (tree, forest) with unnecessary suckers trimmed}
§ vlãstãrusiri/vlãs-tãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) sf vlãstãrusiri (vlãs-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji vlãstãrili-a unui arburi
{ro: acţiunea de a lăstări, de a curăţi copacii}
{fr: action d’émonder, de couper les rejetons inutiles}