DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bachi/bache

bachi/bache (bá-chi) sf pl(?) – shcop suptsãri sh-lungu ca di-unã palmã, pilichisit la dauãli capiti, cu cari s-agioacã ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota bachea tu-un capit tra s-u facã s-ansarã di pi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeascã dit vimtu, tra s-u aminã alargu); stingãli, shcljendzã, shcljandzã, shcljengi, shcljenzã, sclenciu, ciulicã, ciulengã, cilecã
{ro: ţurcă}
{fr: bâtonnet employé dans un jeu d’enfants}
{en: small stick of wood in a children’s game (tip-cat)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãrgar

cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo

§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciulicã

ciulicã (cĭu-lí-cã) sf ciulitsi/ciulitse (cĭu-lí-tsi) – shcop suptsãri sh-lungu, njic ca di-unã palmã, pilichisit la dauãli capiti, cu cari s-agioacã ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota ciulica tu-un capit tra s-u facã s-ansarã di pi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeascã dit vimtu, tra s-u aminã cãt ma largu); ciulengã, cilecã, bachi, shcljandzã, shcljendzã, shcljengi, shcljenzã, sclenciu, stingãli;
(expr:
1: ciulica! = fuga!;
2: va-nj lja ciulica! = va-nj lja putsa! nu poati s-nj-adarã tsiva!)
{ro: ţurcă}
{fr: bâtonnet employé dans un jeu d’enfants}
{en: small stick of wood in a children’s game (tip-cat)}
ex: ficiorlji s-agioacã cu ciulica (shcljendza); deadi foc a casãljei shi: ciulica!
(expr: fuga, s-nu lu-acatsã!); tsi va nj-adari, va-nj ljai ciulica
(expr: va-nj ljai putsa? va pots sã-nj fats tsiva?)?; lja-lj ciulica
(expr: lj-putsa, fã-lj tsiva) ma s-pots!

§ ciulengã (cĭu-lén-gã) sf ciulendzi/ciulendze (cĭu-lén-dzi) – (unã cu ciulicã)

§ cilecã (ci-lé-cã) sf ciletsi/ciletse(?) (ci-lé-tsi) – (unã cu ciulicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cleashti/cleashte

cleashti/cleashte (cleásh-ti) sn, sf cleshti (clésh-ti) – hãlati cu dauã bratsi fapti ca s-acatsã (s-lu toarnã, s-lu tragã, s-lu scoatã na-foarã, etc.) un lucru (ca bunãoarã unã penurã, jarlu dit foc, dintili dit gurã, etc.); cljashti, cleaci, tsimbistrã, tsimbidã, tãnali, dãnalji, mashi, mãshe;
(expr:
1: cleashtili a cavrului, a cãrãvidãljei = protili dauã bratsi mãri a cavrului tsi s-tindu cãtrã nãinti shi sh-u-aduc cu-un cleashti;
2: canda-i scot zboarãli din gurã cu cleashtili = mi ngrec multu tra sã zburascã, ãlj bag multã zori tra sã scoatã un zbor din gurã)
{ro: cleşte}
{fr: tenailles, davier, tire-clous}
{en: tongs (blacksmith), pincers (for drawing nails), forceps}
ex: acatsã-u cu cleashtili; cu cleashtea nu-lj scuteai zbor din gurã
(expr: cu tutã ngricarea tsi-lj fãtseai, nu puteai s-lu fats ca sã zburascã)

§ cljashti/cljashte (cljĭásh-ti) (sf shi sn) cljeshti (cljĭésh-ti) shi cljeshtsã (cljĭésh-tsã) – (unã cu cleashti)
ex: cljashtili a cãrã-vidãljei
(expr: bratsãli mãri di nãinti a cãrãvidãljei)

§ cleaci (cleácĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cleashti)

§ nclishtedz (nclish-tédzŭ) (mi) vb I nclishtai (nclish-táĭ), nclishtam (nclish-támŭ), nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtari/nclishtare (nclish-tá-ri) – acats cu cleashtili; acats un lucru sh-lu tsãn stres sh-cu multã puteari;
(expr: nclishtedz gura = tsãn gura ncljisã sh-nu-alas vãrnu s-nj-u dishcljidã; nu scot un zbor din gurã)
{ro: încleşta}
{fr: serrer fortement}
{en: clench}
ex: nclishtã gura shi nu vru s-bea yitria

§ nclishtat (nclish-tátŭ) adg nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtats (nclish-tátsĭ), nclishtati/nclishtate (nclish-tá-ti) – tsi easti stres (ca) di-un cleashti
{ro: încleştat}
{fr: serré fortement}
{en: clenched}
ex: cu gura nclishtatã
(expr: ncljisã vãrtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clendzã

clendzã (clén-dzã) sf clendzi/clendze (clén-dzi) – unã soi di pãputsã fapti di pãtunji di lemnu cu-unã curauã pisuprã (acãtsatã di dauãli pãrtsi cu pinurici) sum cari s-treatsi ciciorlu (cãndu s-imnã tu ubor tra s-nu sã ncarcã ciciorlu di lãschi); naloni, nalãni, naluni, nalinã, pãtichi
{ro: cătălige, tălpige, sandală de lemn}
{fr: socques en bois, sabots decouverts}
{en: wooden sandals; open clogs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãlãni/nãlãne

nãlãni/nãlãne (nã-lắ-ni) sf nãlãnj (nã-lắnjĭ) – unã soi di pãputsã fapti di pãtunji di lemnu cu-unã curauã pisuprã (acãtsatã di dauãli pãrtsi cu pinurici) sum cari treatsi ciciorlu (cu cari omlu imnã tu ubor tra s-nu sh-lu ncarcã ciciorlu di lãschi); naloni, naluni, nalinã, pãtichi, clendzã
{ro: cătălige, tălpige, sandală de lemn}
{fr: socques en bois, sabots decouverts}
{en: wooden sandals; open sabots, clogs}
ex: nu pot s-imnu pi nãlãnj

§ nãlãnar (nã-lã-nárŭ) sm nãlãnari (nã-lã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi nãlãnj
{ro: cel ce face sau vinde cătălige, tălpige, sandale de lemn}
{fr: marchand de socques en bois, sabots decouverts}
{en: maker or merchant of wooden sandals; open sabots, clogs}
ex: mi-arãsi nãlãnarlu

§ naloni/nalone (na-ló-ni) sf nalonj (na-lónjĭ) – (unã cu nãlãni)

§ naluni/nalune (na-lú-ni) sf nalunj (na-lúnjĭ) – (unã cu nãlãni)

§ nalinã (na-lí-nã) sf nalini/naline (na-lí-ni) – (unã cu nãlãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngulishedz

ngulishedz (ngu-li-shĭédzŭ) vb I ngulishai (ngu-li-shĭáĭ), ngu-lisham (ngu-li-shĭámŭ), ngulishatã (ngu-li-shĭá-tã), ngulisha-ri/ngulishare (ngu-li-shĭá-ri) – lj-s-acatsã gura (limba) a omlui agudit di dãmblã di nu poati s-greascã un zbor; nj-s-acatsã limba shi scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã (cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu); mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncljishteadzã limba (gura); bãlbãescu, bãbãlescu
{ro: se încleşta (gura, limba), (se) bâlbâi}
{fr: être frappé de paralysie buccale; bredouiller}
{en: clench (one’s mouth, teeth), mumble}
ex: lã si ngulishadzã limba (lã s-acatsã limba di nu pot s-greascã un zbor); limba lji si ngulishe (lji s-acãtsã, lji si ncljishtã)

§ ngulishat (ngu-li-shĭátŭ) adg ngulishatã (ngu-li-shĭá-tã), nguli-shats (ngu-li-shĭátsĭ), ngulishati/ngulishate (ngu-li-shĭá-ti) – tsi-lj s-ari ncljishtatã gura di nu poati s-greascã un zbor; bãlbãit, bãbãlit
{ro: căruia i s-a încleştat gura (limba), bâlbâit}
{fr: qui est frappé de paralysie buccale; qui bredouille}
{en: who has a clenched mouth, who mumbles}

§ ngulishari/ngulishare (ngu-li-shĭá-ri) sf ngulisheri (ngu-li-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si ncljishteadzã gura-a omlui; bãlbãiri, bãbãliri
{ro: acţiunea de a i se încleşta gura (limba), de a (se) bâlbâi}
{fr: action d’être frappé de paralysie buccale; de bredouiller}
{en: action of clenching one’s mouth (teeth), action of mumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã