DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cleashti/cleashte

cleashti/cleashte (cleásh-ti) sn, sf cleshti (clésh-ti) – hãlati cu dauã bratsi fapti ca s-acatsã (s-lu toarnã, s-lu tragã, s-lu scoatã na-foarã, etc.) un lucru (ca bunãoarã unã penurã, jarlu dit foc, dintili dit gurã, etc.); cljashti, cleaci, tsimbistrã, tsimbidã, tãnali, dãnalji, mashi, mãshe;
(expr:
1: cleashtili a cavrului, a cãrãvidãljei = protili dauã bratsi mãri a cavrului tsi s-tindu cãtrã nãinti shi sh-u-aduc cu-un cleashti;
2: canda-i scot zboarãli din gurã cu cleashtili = mi ngrec multu tra sã zburascã, ãlj bag multã zori tra sã scoatã un zbor din gurã)
{ro: cleşte}
{fr: tenailles, davier, tire-clous}
{en: tongs (blacksmith), pincers (for drawing nails), forceps}
ex: acatsã-u cu cleashtili; cu cleashtea nu-lj scuteai zbor din gurã
(expr: cu tutã ngricarea tsi-lj fãtseai, nu puteai s-lu fats ca sã zburascã)

§ cljashti/cljashte (cljĭásh-ti) (sf shi sn) cljeshti (cljĭésh-ti) shi cljeshtsã (cljĭésh-tsã) – (unã cu cleashti)
ex: cljashtili a cãrã-vidãljei
(expr: bratsãli mãri di nãinti a cãrãvidãljei)

§ cleaci (cleácĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cleashti)

§ nclishtedz (nclish-tédzŭ) (mi) vb I nclishtai (nclish-táĭ), nclishtam (nclish-támŭ), nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtari/nclishtare (nclish-tá-ri) – acats cu cleashtili; acats un lucru sh-lu tsãn stres sh-cu multã puteari;
(expr: nclishtedz gura = tsãn gura ncljisã sh-nu-alas vãrnu s-nj-u dishcljidã; nu scot un zbor din gurã)
{ro: încleşta}
{fr: serrer fortement}
{en: clench}
ex: nclishtã gura shi nu vru s-bea yitria

§ nclishtat (nclish-tátŭ) adg nclishtatã (nclish-tá-tã), nclishtats (nclish-tátsĭ), nclishtati/nclishtate (nclish-tá-ti) – tsi easti stres (ca) di-un cleashti
{ro: încleştat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnalji/dãnalje

dãnalji/dãnalje (dã-ná-lji) sf dãnalji/dãnalje (dã-ná-lji) shi dãnãlj (dã-nắljĭ) – cleashti cu cari tsãngarlu (pãpugilu) scoati pinuricili dit pãputsã; cleashti cu cari s-minteashti foclu shi s-acatsã jarlu; tãnalji, dãnali, tãnali, cleashti, mãshe, mashi
{ro: cleşte de cizmar}
{fr: tenailles, pince}
{en: tongs}

§ dãnali/dãnale (dã-ná-li) sf dãnãlj (dã-nắljĭ) – (unã cu dãnalji)

§ tãnalji/tãnalje (tã-ná-lji) sf tãnalji/tãnalje (tã-ná-lji) shi tãnãlj (tã-nắljĭ) – (unã cu dãnalji)

§ tãnali/tãnale (tã-ná-li) sf tãnãlj (tã-nắljĭ) – (unã cu dãnalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

giugar

giugar (gĭu-gárŭ) sm giugari (gĭu-gárĭ) – unã soi di cãrlig (di metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu; unã soi di cleashti cu cari s-acatsã jarlu i s-minteashti foclu; cleashti di foc di-unã parti; jaglu, mashi, mãshe, dãnali, dãnalji, tãnali, tãnalji
{ro: vătrai, cleşte de foc}
{fr: tisonnier, tenailles}
{en: poker, fire tongs}
ex: dijirã foclu cu giugarlu

§ jaglu (jĭá-glu) sm jaglji (jĭá-glji) – (unã cu giugar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gugiufoarticã

gugiufoarticã (gu-gĭu-fŭár-ti-cã) sf gugiufoartitsi/gugiufoartitse (gu-gĭu-fŭár-ti-tsi) – unã soi di bubulic (tsi laolu pistipsea cã intrã tu ureaclja-a omlui), multu suptsãri sh-lungu a curi pãnticã bitiseashti cu dauã mãdulari tsi sh-u-aduc cu-unã soi di cleashti; giufoarticã
{ro: urechelniţă}
{fr: perce-oreille}
{en: ear-wig}

§ giufoarticã (gĭu-fŭár-ti-cã) sf giufoartitsi/giufoartitse (gĭu-fŭár-ti-tsi) – (unã cu gugiufoarticã)

§ burdufoarticã (bur-du-fŭár-ti-cã) sf burdufoartitsi/burdufoartitse (bur-du-fŭár-ti-tsi) – unã soi di bubulic tsi-azboairã
{ro: insectă zburătoare}
{fr: insecte ailé}
{en: insect with wings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mashi/mashe

mashi/mashe (má-shi) sf mashi/mashe (má-shi) – unã soi di cleashti cu cari s-acatsã jarlu i s-minteashti foclu; unã soi di cãrlig (di metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu di-unã parti; cleashti di foc; mãshe; dãnali, dãnalji, tãnali, tãnalji, jaglu, giugar;
(expr: gioacã masha = lj-u fricã, cã poati s-lji da cariva un shcop cu masha)
{ro: cleşte de foc, vătrai}
{fr: tenailles, tisonnier}
{en: fire tongs, poker}
ex: ca masha tra s-acatsã foclu; lj-da tru mãnã masha; lom cari masha, cari cãtsia; nj-adusi cu masha un tãciuni; aravdã, cã gioacã masha
(expr: pots s-ljai un shcop cu masha!)

§ mãshe (mã-shĭé) sm mãshadz (mã-shĭádzĭ) – (unã cu mashi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã