DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arici1

arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}

§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)

§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}

§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}
{fr: action de (se) hérisser, de s’ébouriffer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biricheti1/birichete

biricheti1/birichete (bi-ri-chĭé-ti) sf birichets (bi-ri-chĭétsĭ) –
1: numã tsi s-da a yiptului dit agru (a zãrzãvãtslor dit grãdinã, a poamilor di pri ponj, etc.), tsi easti criscut sh-adunat di om dupã tsi s-fatsi;
2: lucru (yiptu) tsi s-featsi ma multu (ma mari) ca di-aradã; numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu); bulãchi, bulunchi, artirizmã; (fig: biricheti = (i) grãn, (ii) pãni)
{ro: rod; berechet, abundenţă (de cereale)}
{fr: récolte; abondance (en céréales)}
{en: harvest, crop; abundance (in cereals)}
ex: biricheti di (multu, bolcu) grãn; estan easti biricheti (s-featsi multu yiptu); cãlcã tu casa-a noastrã cu cicior bun, cu nãsã nã intrã birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: grãnlu); nu calcã birichetea (fig: pãnea)

§ biricheti2/birichete (bi-ri-chĭé-ti) adv – tsi easti bolcu, multu
{ro: cu abundenţă}
{fr: abondamment}
{en: abundantly}
ex: avem ahtãri ciuvanji biricheti (multi, cãti s-vrei)

§ birichetliu (bi-ri-chĭet-líŭ) adg birichetlii/birichetlie (bi-ri-chĭet-lí-i), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ) – tsi-adutsi biricheti
{ro: care aduce abundenţă}
{fr: qui apporte abondance}
{en: that brings abundance}
ex: ploaea di-aeri easti birichitlii; pãnea di casã easti birichitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrnu

cãrnu (cắr-nu) sm, sf, adg cãrnã (cắr-nã), cãrnji (cắr-nji), cãr-ni/cãrne (cắr-ni) – tsi ari nari njicã shi shcurtã cu mithca turnatã cãtrã nsus; cuciumit, cipli, nãreci, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuvanj

ciuvanj (cĭu-vánjĭŭ) sn ciuvanji/ciuvanje (cĭu-vá-nji) – (cumatã di) oalã aspartã; glastrã (gãvãnos, ljastrã, ghiveci) tu cari s-crescu lilici n casã; oala di noapti (tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea); hrup; (fig: ciuvanji = cãciulã tsi sh-u-adutsi cu-unã oalã, multi ori purtatã di preftsã; cãmilafi, cãmãlafchi, cãmblafi)
{ro: oală (spartă); ghiveci (de flori); ţucal}
{fr: pot à fleurs, pot de chambre; tesson}
{en: vase of flowers; chamber pot; potsherd}
ex: sh-ciuvanjlu (oala-aspartã) sh-fatsi pezã di sut (oala fãrã mãnush); avem ahtãri ciuvanji (oali-asparti) biricheti; am multi ciuvanji (glastri) la firidã; niscãntsã cu ciuvanji lãi (fig: capeli lãi ca oali; cãmilãhi) ãn cap; ts-cãdzu tu ciuvanj (?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crup

crup (crúpŭ) sn crupuri (crú-purĭ) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; oalã, ftinã, vutinã, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: mi-adrai (mi feci) crup = mi mbitai multu, cã biui multã arãchii, yin i birã; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.); mi ciucutii, mi-afumai, etc.;
2: s-lu beai tu crup = easti multu urut, mbitat)
{ro: oală}
{fr: pot, cruche}
{en: earthen pot}
ex: cruplu cãdzu shi s-freadzi; s-lj-aflã dzua crup
(expr: mbitats multu) la hãnj

§ hrup (hrúpŭ) sn hrupuri (hrú-purĭ) – crup frãmtu, faptu tsivali; cumatã di oalã frãmtã; shut, ciuvanj, tsivali
{ro: ciob de oală}
{fr: tesson, cruche cassée}
{en: shiver, crock, broken pot}
ex: pocilu armasi hrub; hrub s-featsi
(expr: si mbitã multu, easti dzadã); easti s-lu beai tu hrup
(expr: easti multu urãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuciumit

cuciumit (cu-cĭu-mítŭ) sm, sf, adg cuciumitã (cu-cĭu-mí-tã), cuciumits (cu-cĭu-mítsĭ), cuciumiti/cuciumite (cu-cĭu-mí-ti) – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cipli, nãreci, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: ari narea cuciumitã (cãrnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nciuvãnjat

nciuvãnjat (ncĭu-vã-njĭátŭ) adg nciuvãnjatã (ncĭu-vã-njĭá-tã), nciuvãnjats (ncĭu-vã-njĭátsĭ), nciuvãnjati/nciuvãnjate (ncĭu-vã-njĭá-ti) – (om) tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; ãnciuvãnjat, cãrnu, cuciumit, nãreci, shpãrtu
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: featã slabã, shcurtã, ãnciuvãnjatã (cãrnã, cuciumitã)

§ ãnciuvãnjat (ãn-cĭu-vã-njĭátŭ) adg ãnciuvãnjatã (ãn-cĭu-vã-njĭá-tã), ãnciuvãnjats (ãn-cĭu-vã-njĭátsĭ), ãnciuvãnjati/ãnciuvãnjate (ãn-cĭu-vã-njĭá-ti) – (unã cu nciuvãnjat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã